Scorul acestui articol
[Total: 620 voturi. Media: 5]

 

Fără zâmbet pe chip, cu colțurile gurii atârnând ațos spre bărbie, cu buze decolorate È™i cearcăne ca la un machiaj de îmbătrânire forțată, domnul Klaus Iohannis mi s-a părut ieri seară, când a nunțat că nu o va demite pe Kovesi, un preÈ™edinte copleÈ™it de propria laÈ™itate È™i de presentimente negre.

Cramponarea de Kovesi e o forma de boală a națiunii. Faptul că nu putem, nu avem curajul, nu avem determinarea să îndepărtăm un rău atât de mare din organismul nostru dă măsura bolii de care suferim. Și această boală, iată, a ajuns să se vadă È™i pe chipul celui mai puternic român, pe chipul preÈ™edintelui țării.

Ieri a fost livid È™i mai strâns ca niciodată în hățuri. Devitalizat, liniar, redus dramatic la un simplu executant, i s-a refuzat chiar dreptul la maimuțărelile personale cu care ne obiÈ™nuise în rarele sale ieÈ™iri publice pentru a părea, cât de cât, uman.

Altădată ne sfida în stilul său teutonic cu acel rânjet canibal, cu acea insolență groasă („žniÈ™te penali vor să pună mâna pe justiție”). Era, totuÈ™i, o formă de manifestare afectivă, etala niÈ™te trăiri, ne transmitea, da, sacadat, da, psalmodiat, dar ne transmitea, un mesaj personal: cum îÈ™i bagă el picioarele în aÈ™teptările noastre de neghiobi È™i cum e el mândru de felul acesta de temeritate.  „žSunt picioarele mele, ce vă pasă! Da, ale mele. Cu ciorapii lor năclăiți, cu duhoarea lor de cizme în care dospesc obiele… Și? Sunt ale mele È™i mi le bag unde vreau, inclusiv în aÈ™teptările voastre de mămăligi valahe! Sunt preÈ™edintele vostru, băi, penalilor! Ghinion! Suportați-mă!”

Ieri, paralizat!

Nu È™tiu dacă de neputința de a face ceea ce ar fi fost corect È™i prezidențial să facă sau de stupoarea vreunui glonț care i-a È™uierat pe la ureche chiar înainte de citirea acelui text.

Robot, robot, robot! Dar un robot cam palid.

Să te umilească pe tine, neamț țanțoÈ™, un pârlit de franțuz (fie el chiar È™i preÈ™edintele Franței), în aÈ™a hal încât să te felicite anticipat pentru o trădare anunțată, asta da flegmă între arienii tăi ochi limpizi (sau, pe limbile marii rivalități istorice, „žflegme entre les yeux”, respectiv „žSchleim zwischen den Augen”).

Lauda lui Macron venită exact în preziua marelui anunț despre Kovesi a fost ca plata la bordel: banii înainte.

Cum o fi, ca preÈ™edinte de țară, să te vezi tratat drept curvă? Și nu de clientul tradițional al lupanarului, cu erotismul lui schematic, de Potomac, ci de exponentul celui mai rafinat popor în ale strecurărilor subversive pe sub chiloței? Care, după ce ți-o trage, te mai È™i convinge să-i dai banii înapoi.

În fine! Demnitate de ghips!

Când îți intră o aÈ™chie sub piele, organismul tău, dacă e sănătos, găseÈ™te mijloace să o elimine singur. Mobilizează anticorpi, o izolează într-o pungă de puroi È™i, când buboiul se sparge, o aruncă afară ca pe un intrus nedorit în cetate.

Când, însă, organismul nu mai e sănătos, aÈ™chia în loc să fie eliminată avansează nestingherită prin țesuturi, spre organele vitale, desăvârÈ™indu-È™i stricăciunile.

Laura Kovesi este o astfel de aÈ™chie. Pe care sistemul imunitar al țării este împiedicat, din afară, să o elimine.

Da, PreÈ™edintele României a fost ieri cam palid.

Da, suntem o țară bolnavă cu un preÈ™edinte bolnav!

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2018/04/Iohannis-Palid.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2018/04/Iohannis-Palid-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialebinomul SRI-DNA,bordel,presedinte bolnav,prostituata,revocare Kovesi,tara bolnava,tradarea presedintelui Macron Iohannis  Fără zâmbet pe chip, cu colțurile gurii atârnând ațos spre bărbie, cu buze decolorate È™i cearcăne ca la un machiaj de îmbătrânire forțată, domnul Klaus Iohannis mi s-a părut ieri seară, când a nunțat că nu o va demite pe Kovesi, un preÈ™edinte copleÈ™it de propria laÈ™itate È™i de...Blog politic si polemic