Scorul acestui articol
[Total: 5892 voturi. Media: 5]

 

Derută mare! Planetară, aş zice, observând starea de spirit a omenirii. Se coagulează tabere belicoase, se ascut contradicţii, se propun teme de discordie şi se fac mobilizări explozive masive de o parte şi alta a acestor teme. Lumea e din ce în ce mai scindată, mai nervoasă, mai intolerantă, mai agresivă. Seamănă totul cu efervescenţa haotică a bulelor de aer în apa care stă să dea în clocot.,

Împăcarea, colaborarea, armonia, dialogul civilizat şi spiritualizat, simţul umorului, iniţiativa constructivă, generozitatea, empatia devin cu o viteză ameţitoare noţiuni arhaice, dintr-o limbă muribundă.

Ruşii se pregătesc de război în Ukraina. NATO, care înseamnă în primul rând egoista SUA, a ales în negocierile de pace retorica intransigenţei aţâţătoare a celui aflat departe de prima linie. Ruşilor, care atât aşteaptă, un pretext – scânteie, le-a căzut asta de minune. Cum tot erau mobilizaţi, cu trupele în cizme şi muniţia pe ţeavă, şi-au arătat puţin muşchii în Kazahstan, aşa, ca la o încălzire de intimidare.

Pandemia, cu restricţiile ei, a întins până la plesnire nervii tuturor. Poporanii iau cu asalt pieţele şi palatele, guvernanţii în criză de idei şi de rezultate, se lasă antrenaţi în morişca măsurilor fără noimă şi a discursurilor ultimative. Macron vrea să-i enerveze pe antivaccinişti şi o spune provocator în vreme ce australienii au închis ţara până şi propriilor cetăţeni prinşi în afara graniţelor.

Austriecii anunţă, prin vocea ministrului apărării, un blackout energetic european fără precedent. Adică “o pană de curent de dimensiuni mari, catastrofale. Probabilitatea unui blackout în următorii 5 ani este de 100%. Telefoanele mobile, rețelele fixe și internetul vor fi paralizate. Vor înceta să funcționeze automatele bancare, stațiile de benzină, majoritatea mijloacelor de transport în comun, lifturile, sistemele de încălzire și răcire, vor fi probleme semnificative în aprovizionarea cu apă și în funcționarea canalizării.   Procurarea hranei va fi dificilă.”

Unii cred, alţii nu cred. Unii sunt speriaţi de boală, alţii de vaccin. Unii nu pot dormi noaptea de apăsarea crizelor ce ne ameninţă, alţii sforăie ostentativ tocmai pentru a desfide aceste crize. Am revenit la filmele copilăriei, doar în alb şi negru. Nu există nuanţe, nu există teritorii tampon, nu există zone de reflecţie neutră, nu mai există calm şi obiectivitate. Există doar antagonism şi dreptate personală nenegociabilă. Oricine nu e de acord cu mine aparţine unei oculte criminale. Punţile de dialog raţional sunt vetuste, a venit momentul gândirii binare, confruntărilor tranşante

Cazul Djokovic rupe şi el planeta în două. El indică, precum o hârtie de turnesol acizii sau bazele, în ce hal de alterare a ajuns judecata noastră obiectivă, în ce hal emoţiile noastre ne-au luat în primire şi ne influenţează în a distorsiona, iraţional, realitatea.

Mi-am permis încă o dată, aşa cum m-am străduit constant de când am iniţiat acest blog, să fiu deplin sincer cu mine şi cu cei cărora mă adresez atunci când propun spre dezbatere o temă. Chiar cu riscul de a fi nepopular, chiar cu riscul de a-i dezamăgi sau înfuria pe unii.

Am scris, în articolul trecut, ce cred despre cazul Djokovic. Că acest mare sportiv a procedat greşit, că a trădat tenisul pentru activism. Mi-am luat în rafale porţia de corecţii de toate calibrele. Am citit cu atenţie ce şi cum mi se reproşa. Apoi am aşteptat să văd continuarea evenimentelor, poate apar elemente noi care să mă covingă că am greşit, că trebuie să-mi schimb părerea. Au apărut, dar care să mi-o întărească. Minciuni ale lui Nole în declaraţii, fals în acte, socializare cu ziarişti şi copii ca purtător de virus şi nepurtător de mască…

Nimeni dintre cei care s-au declarat scârbiţi de mizeria mea de articol nu a revenit, în urma revelării de către presă a  noilor greşeli ale lui Djokovic, pentru o minimă corecţie, sau măcar nuanţare a ocărilor iniţiale. Nu să-şi ceară scuze dar măcar să recunoască: “poate m-am înşelat şi eu puţin”. Nimeni!

Aş minţi să spun că m-au lăsat indiferent ostilitatea şi jignirile venite cu stropi din partea unor cititori vechi şi, în general pozitivi, ai acestui blog. Nici că m-au afectat peste măsură nu pot spune, fiind eu tăbăcit de molestările verbale încasate de la băsişti, userişti şi iohanişti în cei 12 ani de blogăreală polemică. Dar, de întristat, puţin, tot m-au întristat!

Cazul Djokovic a funcţionat ca o hârtie de turnesol în privinţa tensiunilor din societate. Le-a arătat intensitatea explozivă şi faptul că punţile dialogului normal şi argumentativ sunt în prezent suspendate aproape în totalitate la români.

Totuşi, ar trebui să recunoaştem: cazul Djokovici este în valoare absolută unul minor în comparaţie cu ameninţările imediate cu care ne confruntăm în acest moment. Avem pandemie, criza preţurilor la energie, şomaj şi pauperitate, o guvernare mediocră, creşterea infracţionalităţii şi a criminalităţii, prăbuşirea învăţământului etc. Iar nouă ne arde să ne sfâşiem între noi de grija lui Djokovic. În loc să discutăm această situaţie calm, lucid, obiectiv, ca pe o temă de şcoală din care să ne alegem, măcar, cu o morală utilă.

Acum, când deznodământul e cunoscut, vă întreb: a câştigat cineva din această frondă a lui Djokovic în care s-au amestecat, de-a valma, adevăruri şi minciuni, propagandă şi spirit civic, dramă şi circ?

A câştigat Djokovic? A câştigat tenisul? A câştigat provaccinismul? A câştigat antivaccinismul? Au câştigat principiile? A câştigat democraţia de tip australian?

Să fim serioşi! S-a pierdut pe linie.

Poate, urcându-se pe acest scandal, să fi câştigat ceva popularitate primul ministru Scott Morrison. Aşa sunt politicienii, oportunişti! Dar cineva i-a ridicat mingea la fileu. Iar acel cineva nu a gândit corect meciul până la capăt. Iar acum plăteşte.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2022/01/Djokovic-Morrison.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2022/01/Djokovic-Morrison-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialeantivaccinisti,cazul Djokovic,expulzare,grand slem Australia,Scott Morrison,turnesol  Derută mare! Planetară, aş zice, observând starea de spirit a omenirii. Se coagulează tabere belicoase, se ascut contradicţii, se propun teme de discordie şi se fac mobilizări explozive masive de o parte şi alta a acestor teme. Lumea e din ce în ce mai scindată, mai nervoasă, mai intolerantă,...Blog politic si polemic