Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]


(Acest comentariu nu a putut fi postat la forumul articolului lui Dinu Patriciu din Adevarul, intitulat „Anti-melancolii”, deoarece forumul nu a functionat. Articolul poate fi citit accesand linkul  http://www.adevarul.ro/dinu_patriciu_-_opinii/Anti-melancolii_7_433226676.html#commentsPage-1)

 

După ce in editorialul trecut a galopat jenant, în stil de marțoagă, ceea ce in limbaj hipic inseamna descalificare, astazi, stimulat de ștacheta inălțată la cote bestselleriene (și nu salieriene) de Andrei Pleșu, Dinu Patriciu ne arată că știe să ridice genunchiul și să polemizeze ca un trăpaș pur sange. Așa, da! Ne regăsim, după o scurtă rătăcire prin buruienile luatului gurii pe dinainte, in plin gen literar. La cat mai multe episoade!

 

Premise de spectacol există. Nici Patriciu nu e vreo cantitate neglijabilă să-l expediezi, superior, la diverse, nici Liiceanu vreun imaculat să nădăjduiască a fi absolvit din oficiu, fără replică. Să tacă nu poate, să conteste că s-ar fi pus in slujba lui Traian Băsescu e rizibil,  să nege că Traian Băsescu inseamnă „golănie”nu e credibil. Ce va face?

 

Cel mai prins intre focuri mi se pare, insa, Andrei Pleșu. A sperat, prin răspunsul de o „masculinitate” donchișotescă dat lui Dinu Patriciu, ca lucrurile să se oprească acolo. Și-ar fi rezolvat astfel și problema morală față de prietenul său și pe cea de confort existențial față de sine. Iată insă că n-a fost să fie așa și brusc este trezit buimac, în zorii zilei, de o manușă de petrolist bătandu-i obrazul: „aici măcar sper că suntem de aceeași parte a baricadei”. In raport cu ce speră „Dinu” că sunt ei de aceeași parte a baricadei? Se freacă la ochi, nu-i vine să creadă: ei bine, in raport cu faptul că Liiceanu, „cu un ciudat și paradoxal orgoliu nevertebrat, s-a pus in slujba golăniei”. Iată cum dușul rece il prinde pe „Andrei” incă in așternuturi.

 

Superbă provocare la duel. Și, din nou, de neevitat. Cu atat mai mult cu cat este intărită și printr-un bombeu de incheiere in moalele spatelui: „Mi-ai spus odată că nu iți poți schimba prietenii la bătranețe. E omenesc, e de ințeles. Așa imi explic și recitalul duminical de la televizor interpretat de Mozart alături de Salieri”.

 

Pariuri? Eu mizez pe o demisie de la Adevărul. Și nu a lui Cartianu. Și aș mai avansa o previziune: de data asta trompetele puterii vor reacționa. După ce au lâncezit câteva săptămani in editoriale fără snagă propagandistică, fără aport de plusvaloare pentru partid și stat, iată că a venit timpul ca alămurile de serviciu Cărtărescu, Mihăieș, Patapievici, TRU etc., sub bagheta manuită de zvacnitorul braț votant al luiVoinescu „“ trombon, să se revigoreze și să atace concertat,  pe aliniamentul Patriciu „“ moguli – anticomunism, intru apărarea colegului lor de angajare „in slujba golăniei”.

 

Există totuși și posibilitatea ca acest anunțat joc de artificii să rămană doar la nivelul scanteierilor de floretă de pană acum: apariția peste noapte a unor evenimente care să monopolizeze prim-planul. Mă gandesc la Congresul UDMR, la șpaga din vămi sau la alte surprize pregătite in retortele veșnic bolborositoare ale laboratoarelor de la Cotroceni.

 

Vom vedea și vom comenta.

 

Contele de Saint GermainEditorialeAdevarul,anti-melancolii,Liiceanu,melancolii,Patriciu,Plesu,polemica,triunghi conjugal(Acest comentariu nu a putut fi postat la forumul articolului lui Dinu Patriciu din Adevarul, intitulat 'Anti-melancolii', deoarece forumul nu a functionat. Articolul poate fi citit accesand linkul  http://www.adevarul.ro/dinu_patriciu_-_opinii/Anti-melancolii_7_433226676.html#commentsPage-1)   După ce in editorialul trecut a galopat jenant, în stil de marțoagă, ceea ce in limbaj hipic inseamna descalificare, astazi, stimulat...Blog politic si polemic