Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Voi spune în preambulul acestui comentariu că nu îmi pun nicio nădejde în vreo decizie a CCR care să valideze referendumul. Nu că n-ar exista argumente, dar acolo (la CCR) se judecă pe ridicări politice de braț și nu pe interpretări oneste din punct de vedere juridic ale unor texte de legi și coduri.

În condițiile unei reprezentări egale în CCR a celor două forțe politice din România, USL și PDL + președinte, am rămas din nou, ca de atâtea ori în ultimii ani, la mâna UDMR-ului. Al nouălea vot, decisivul, aparține unui judecător de etnie maghiară.

Să vă mai reamintesc că în preziua deciziei CCR privind Legea Referendumului, cea în care s-a impus cvorumul, presa românească anunța că Laszlo Tokes și Kelemen Hunor fuseseră convocați de urgență la Budapesta pentru a primi ordinele de acțiune de la prim – ministrul Orban? După care, a doua zi, judecătorul maghiar de la CCR a marcat golul de aur în favoarea lui Băsescu?

Ipoteza mea de lucru pentru acest comentariu este, deci, că referendumul va fi invalidat și Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni.

Cum va trebui să reacționeze Crin Antonescu în această situație?

Contrar multor păreri exprimate pe acest blog și, în media, de oameni pe care îi prețuiesc (Mircea Badea, Victor Ponta etc.), eu cred că singura decizie corectă a lui Crin Antonescu (dar în același timp și foarte bună pentru domnia sa) este să își respecte cuvântul dat și să se retragă din politică. Asta insemnând  să demisioneze din Parlament și de la conducerile PNL și USL.

Sunt destui cei care văd într-o astfel de atitudine o dramă, o lovitură de destructurare dată USL. Îmi permit să nu fiu deloc de acord cu aceștia, și iată de ce.

1. Ieșirea din politică a lui Crin Antonescu nu ar trebui să fie echivalată cu dispariția acestei voci importante  de pe scena vieții sociale. Omul nici nu moare, nici nu emigrează, nici nu înfundă pușcăria, nici nu își pierde darul vorbirii. Dimpotrivă, rămâne viu, prezent, liber, chiar mai liber decât până acum și, mai ales, devine dezastruos de redutabil pentru adversarii săi și ai noștri, prin creșterea exponențială a credibilității.

Românii vor spune, pe bună dreptate: iată, Doamne ajută, a apărut și în România un politician de vârf care să dovedească onoare, cuvânt, care să răspundă cu demnitate și chiar cu o anume noblețe gestului de incalificabilă lășitate și lipsă de patriotism al președintelui Băsescu de a boicota referendumul și de a se întoarce la Cotroceni.

Traian Băsescu va ieși astfel de sub protecția judecății globalizant – aneantizante (toți politicienii sunt la fel) și se va trezi expus, în toată hidoșenia exteriorului dar mai ales interiorului său, prin efectul de antiteză creat de modelul Antonescu, unor judecăți morale generalizate și necruțătoare.

2. Ieșirea din politică a lui Crin Antonescu ar deveni pentru acesta prilejul ideal al începutului unei noi etape de luptă, de data asta din interiorul societății civile. O societate civilă atomizată, dominată de o foame imperativă de coagulare.

După ce o mână de intelectuali ariviști, organizați după reguli de clan, au confiscat microfoanele societății civile, substituindu-se vocii acesteia și vorbind în numele ei de la tribune de propagandă portocalie precum ICR, EVZ, Adevărul, RL, Dilema Veche, B1TV etc., este timpul ca sutele de mii de intelectuali cel puțin la fel de inteligenți, cultivați și cu operă precum primii, în prezent marginalizați și sfidați de ei,  să-și regăsească dreptul la cuvânt și la atitudine în interes național.

Îl văd pe Crin Antonescu liderul unei viitoare mișcări civice puternice, capabilă a adăuga actualelor forțe anti Băsescu, de eliberare națională și morală, o componentă de contracarare a odioasei mașinării de intoxicare, mai ales pe plan internațional, turată în prezent pentru poluare maximă pe bani publici.

3. Ieșirea din politică a lui Crin Antonescu nu e obligatoriu să fie una definitivă. Nu există niciun angajament în sensul eternizării ei. Odată ieșit acum, conform promisiunii făcute, poate candida din nou la iarnă, sau peste 4 ani, fără ca asta să însemne  neapărat abandonarea ipotezei de la punctul 2. Dar chiar dacă nu va candida, menținerea sa în continuare în poziția de propunere a USL pentru prezidențiale (de data asta ca independent, cum a fost cazul lui Oprescu la Primăria București) mi se pare nu doar o variantă posibilă dar și una câștigătoare.

În contradicție cu binefacerile pe care le-am anticipat mai sus, produse de respectarea de către Crin Antonescu a cuvântului dat, consider că ar însemna cu adevărat sfârșitul mitului său de politician curat și vertical apelarea la vreun subterfugiu, oricare ar fi acesta, pentru a o da la întors.

Dacă Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni, chiar prin imoralitate, chiar călcând pe cadavre, Crin Antonescu trebuie să își țină cuvântul și să plece convingător și fără nuanțe din politică.

Asta îi va da o forță și îi va aduce un surplus de susținere populară care îl vor ridica la cote de popularitate nemaiatinse după revoluție de vreun exponent al democratiei românești, cu excepția lui Corneliu Coposu.

P.S.

O bună prietenă a acestui blog îmi transmite că, totuși, Crin ar fi declarat că, în ipoteza cunoscută, se va retrage definitiv din viața politică. Eu nu țin minte o astfel de accentuare dar, dacă este așa, atunci afirmația mea de la punctul 3 rămâne valabilă doar în a doua sa jumătate.

Contele de Saint GermainEditorialeAdevarul,B1TV,CCR,Corneliu Coposu,Crin Antonescu,Dilema Veche,EVZ,ICR,Kelemen Hunor,Laszlo Tokes,Mircea Badea,Oprescu,PDL,RL,Traian Basescu,UDMR,USL,Victor PontaVoi spune în preambulul acestui comentariu că nu îmi pun nicio nădejde în vreo decizie a CCR care să valideze referendumul. Nu că n-ar exista argumente, dar acolo (la CCR) se judecă pe ridicări politice de braț și nu pe interpretări oneste din punct de vedere juridic ale unor...Blog politic si polemic