România împinsă să facă trotuarul
Eu cred că există ceva ce-ţi mai rămâne şi după ce ai impresia că ţi s-a luat totul. Demnitatea. Depinde exclusiv de tine să o păstrezi, ca o formă de verticalitate, ca o sfidare supremă a duşmanului, sau să te lepezi de ea.
Nu-i uşor de încadrat la bine sau rău. Dacă preţul demnităţii tale este să încerci să te salvezi moral pe tine sacrificându-i pe alţii (şi generând astfel nemăsurată suferinţă în jur) ar trebui să te gândeşti de două ori. Pentru că unii ar putea vedea asta ca o formă de egoism, de orgoliu nemăsurat, ceea ce în loc să te înalţe te coboară.
Când Zelenski l-a înfruntat pe Trump în Biroul Oval, mulţi l-au aplaudat pentru curajul de a fi fost demn. Dar s-a dovedit genul de demnitate gata să sacrifice un popor (având în vedere egoul interlocutorului american şi apetitul său de a da lecţii de forţă). Oare câţi soldaţi ucrainieni or fi murit în zilele imediat următoare doar pentru că preşedintele SUA a decis, furios, să pedepsească atitudinea lui Zelenski sistând intempestiv susţinerea Ucrainei cu muniţie şi informaţii satelitare critice?
Cu totul altfel de demnitate a afişat Regele Mihai, pe 30 decembrie 1947, când a semnat actul de abdicare. Atunci, pentru a evita executarea de către comunişti a celor 1000 de studenţi arestați cu prilejul manifestației din 8 noiembrie 1945, a acceptat să se sacrifice pe sine şi să plece în exil pentru a-i salva pe aceştia.
Demnitatea este cel mai bine probată în momente de mare pericol. Atunci când agoniseala, familia, libertatea şi chiar viaţa îţi sunt puse în joc. În astfel de clipe se activează la maximum rezerva morală a fiecăruia şi rezultă o atitudine dominantă care îl caracterizează: laşitate, curaj, spirit de sacrificiu, mândrie exacerbată, egocentrism.
După recenta schimbare a administraţiei americane echilibrul politic mondial s-a dat peste cap. Europa a fost împinsă într-o criză economico – militară de neimaginat cu 6 luni în urmă. Orice predictibilitate s-a evaporat, bursele au căzut, iar România (care, pe noi, ne interesează cel mai mult) s-a trezit strânsă cu uşa să aleagă între SUA şi Europa. Pentru că SUA şi Europa divorţează.
Reacţiile politicienilor noştri au fost, cu puţine excepţii, gelatinoase. Ca nişte meduze tremurătoare şi fără schelet. Nici urmă de demnitate, de curaj de a recunoaşte că Trump se comportă ca un şantajist odios. Că încalcă, cinic, toate angajamentele semnate anterior de preşedinţii ţării pe care o conduce. De ce face asta? Pentru simplu motiv că este cel mai puternic şi, în consecinţă, poate să facă ce “vrea” muşchii lui şi natura lui de bilă galbenă (vezi Hipocrate despre umori şi tipuri de personalitate).
La noi, mai mult de jumătate din clasa politică conducătoare este impregnată de sorosism. Dar Trump cere imperativ eradicarea sorosismului. Prin urmare, toţi sorosiştii noştri, ca să-i facă pe plac, s-au metamorfozat, peste noapte, în trumpişti. Cei care până mai ieri erau progresişti şi globalişti au devenit, la un semn, tradiţionalişti şi suveranişti. Doar ca să-i cânte în strună balaurului de la Casa Albă.
Total lipsiţi de demnitate liderii noştri! S-au dezis de valorile pe care le clamau până mai ieri din oportunism, nu din patriotism. Cum ar fi trebuit să se comporte ca să fie şi demni şi patrioţi? Simplu: cei ale căror convingeri şi susţineri de până acum sunt călcate în picioare de schimbările brutale propuse de Trump, să demisioneze. “Eu gândesc diferit, nu sunt de acord cu direcţia antieuropeană pe care vrea să ne-o impună partenerul nostru strategic (până mai ieri), mă retrag. Nu vreau ca impredictibilul şi revanşardul preşedinte al SUA să fac rău ţării mele ca să mă pedepsească pe mine pentru nesupunere. Să conducă România în noua direcţie admiratorii profunzi, nu conjuncturali, ai lui Donald Trump care nu se ruşinează cu gusturile lor”.
Pentru mine, pe persoană fizică, a-mi păstra demnitatea în legătură cu acest subiect înseamnă a recunoaşte deschis şi fără echivoc că eu îl cosider pe Donald Trump un lider iresponsabil şi fără scrupule. Care e gata să ne sacrifice, şi pe noi ca Europa şi pe noi ca România, fără vreo tresărire. Joacă tot timpul la bluf, la intimidare, amăgind prostimile majoritare cu lozinci care seduc: “vom opri războaiele, să nu mai moară oameni”, “vom prelua acea bucată de pământ (Fâşia Gaza), o vom dezvolta, o vom recunstrui şi transforma într-o populară destinaţie turistică mediteraneană”.
Trebuie să recunoaştem că există multe rumegătoare care apreciază un astfel de furaj plin de e-uri propagandistice. În realitate puţin îi pasă lui Trump de morţii din Ucraina ori de turismul din Fâşia Gaza. Singurul lucru care îl capacitează este să producă bani pentru SUA, să demonstreze cât de prost a fost Biden şi ce tezaur de soluţii e el. Sacrificându-şi aliaţii de până mai ieri, ameninţând în stânga şi-n dreapta, linguşind, jignind, hrănind până la paroxism psihoza “cu nebunii nu te pui”.
Eu, ca un nimeni ce sunt, îmi pot permite acest gen de demnitate criticând, pentru că aşa cred, un astfel de personaj aducător de haos şi spaime. Conducătorii ţării, însă, trebuie să gândească mai departe de felul acesta de demnitate “egoistă”. Trebuie, primordial, să urmărească binele ţării. Pentru a o proteja de răzbunarea căpcăunului trebuie să accepte să nu-l ostilizeze pe acesta. Cum s-ar face asta? Găsind formule cât de cât credibile de a-i cânta în strună.
Ţara ca o femeie! Cum să-l ia România pe Trump ca să-l “agaţe”? Metoda clasică ar fi, pentru un astfel de personaj, să-i iasă în cale şi să se facă interesantă. Să-l determine să ridice o clipă ochii asupra ei. Admirativ. Pentru asta ar fi însă nevoie de diplomaţie subtilă. De meseriaşi inteligenţi şi credibili care să o împingă în faţă şi să o înveţe secretele ochiadelor care intrigă.
Noi, în schimb, ce facem? Lăsăm la vârf aceiaşi oameni care până mai ieri îi făceau plecăciuni lui Biden şi în deghizăm în trumpişti. Cine să-i creadă de sinceritate şi bune intenţii? Cine să-i ia în serios? Aceştia, subtili până la simbolistica “felinarului roşu”, tocmesc doi agenţi de influenţă pe post de codoşi, care să încerce să-l convingă pe Trump că Românica e la picioarele lui, să i le spele şi să i le sărute.
Atâta i-a dus capul. Să împingă ţara la făcut trotuarul.
https://www.conteledesaintgermain.ro/romania-impinsa-sa-faca-trotuarul/05-04-2025https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/04/Trotuarul.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/04/Trotuarul-150x150.pngEditorialedemnitate,prostitutia politicienilor,reforme Trump,Romania face trotuarul,sorosism,trumpismEu cred că există ceva ce-ţi mai rămâne şi după ce ai impresia că ţi s-a luat totul. Demnitatea. Depinde exclusiv de tine să o păstrezi, ca o formă de verticalitate, ca o sfidare supremă a duşmanului, sau să te lepezi de ea. Nu-i uşor de încadrat la bine sau...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Articol cu care sunt cel mai in dezacord de cand sunt primit aici.
Conținut, vocabular si in mod neașteptat , afirmații cu argumentare sublimă, dar….
Vedeti scorul general: l am gasit la 2.6/5, l am adus cu nota mea la 2.5/5
Sorry, am rezistat cam 25-30%.
Poate revin, poate nu.Multumesc pt timpul acordat.
Conte, mi-as permite cateva comentarii…
Abdicarea lui Mihai sub imperiul amenintarii executarii de catre comunisti a celor 1000 de studenti e o chestiune controversata. Romania picase deja in lagarul sovietic in urma intelegerii de la Yalta. Bolsevicii intr-o tara pe care o ocupau militar nu aveau nevoie de astfel de manevre. Ei sunt generosi cu cei care i-au ajutat. Von Paulus e un alt exemplu.
Acum revenind la materialul principal…
Lumea se schimba fundamental iar motivul e unu foarte simplu.. Globalismul gandit si finantat de Vest in special SUA s-a incheiat cu victoria totala a Chinei. Ca si consecinta el nu mai poate continua. A devenit mult prea costisitor pentru SUA sa mentina un astfel de sistem si a devenit si unul complet inutil.
Europa nu e in criza din cauza tarifelor, ea este in criza din cauza birocratilor bruxelezi decolati din realitate:
– importul a milioane de imigranti care nu muncesc
– aberatia Green Deal renuntat la nuclear, gaz, petrol si hidro pentru solare si eoliene
– distrugerea conductelor de gaz ieftin rusesc. Resursa fundamentala pentru motorul economic principal al UE Germania.
Tarifele sunt doar cireasa de pe tort.
Trump este presedintele Americii nu al Europei iar America lui Trump nu vrea sa ia in carca razboiul deja pierdut de America lui Biden. Astfel ca UE se simte obligata sa preia efortul de razboi desi nu au nici forta militara si nici vointa politica a SUA.
Vestul a pierdut! Acum e o reformare pentru a se limita pierderile.
Nu stiu daca MAGA lui Trump va fi mai de succes decat glasnost-ul lui Gorbaciov dar cam asta se intampla.
Lipsa de scrupule e pentru ca fiecare isi salveaza pielea cum poate.
Va reamintesc ca Trump a fost la un pas si fie bagat la puscarie si asasinat. Acum vreti sa ii mangaie pe crestet pe globalisti?
Intreaga conducere a serviciilor de informatii SUA a fost implicata in inscenarea Russia Gate.
Daca Romania e intr-o situatie extrem de dificila nu e din cauza lui Trump… motivul e unul foarte simplu…
Decidentii de la Bucuresti au jucat totul pe cartea globalista/sorosita iar cand a existat o sansa pentru o tranzitie au strivit-o, calcand in picioare hartia aia numita constitutie, in aplauzele electoratului da dreapta cu “vederi europene”(ala care l-a votat pe Johannis si Basescu de 2 ori)
Acum ne plangem ca e greu… va asigur am primit exact ce am ales!
Iaca la Ungaria, lor de ce nu le este greu?
Au primit ce au ales :))
P.S. Stiti ca Bogdan Peschir sta la puscarie pana dupa alegeri asta ca sa nu mai tulbure linistea si ordinea publica :))
Eu salut astfel de masuri dar nu va inteleg de ce va plangeti de consecinte :))
Despre demnitatea?
Unde a fost demnitatea familie de Hohenzollern cand au decis sa il aresteze pe Antonescu? Una era un armistitiu si alta a fost predarea!
Este usor pentru actor sa se poarte demn cu aia care il apară( starlinkul si alte chestii) dar pana la urma este un gunoi precum a fost Bastus ( care a muscat mana regelui ce l-a crescut- o chestie fictionala dar care se potriveste ca o manusa caracterelor din politica)!
Unde este demnitatea alora care ,sfătuiți de fbi si de cia ,au transformat prapadita asta de tara( ca suntem niste prapaditi in aceste moment din toate punctele de vedere- cine nu vede asta este un dobitoc cu sau fara patalama) in curva europei? A, se simt vexati acum ca dupa ce au supt-o( unii si la propriu -vezi betiva de Macovei) o ard acum pe oamenii demni cu prestanta si caracter! Hai siktir!
Pana la urma ma gandesc ca ideea asta inoculata in gena noastra ca mai bine sa mori leu decat caine inlantuit nu este decat o gargara răsuflată si care din nefericire nu exista la cei care ne conduc. Doar amarastenii astia din vulg care mai credem in asta si care ne-am duce pe front( nu ca sahistul si petarda) ce mai punem botul la vrajeala asta ieftină!
Despre demisie?
NImeni nu isi da demisia din Romania decat daca simte flacăra oxiacetilenica( asta este o trimitere subtila la vatraiul cu care a fost omorat in regii blestemați-stiti cartea aia care a fost sursa de inspirație pe lord of the rings) la gaoz! Punct! In momentul cand romanul a ajuns la cărniță( ca nu suntem vegani -aici am o dilema. femeile vegane nu pun gura pe carne deloc?) e ca lipitoarea. Nu se desface, orice s-ar intampla. Deci daca pe toate palierele existenței noastre este acel sentiment ca fiecare este indispensabil- stiti ca are mai multe sensuri- adica este o izmana de care nu te poți lipsi, cum sa vorbim de demisie? E ca si cum ai vb despre teroristi in fata lui Marsel si despre copii cu handicap si adoptii suspecte in fata lui Bolovan!
Recunosc ca sunt frustrat! De ce? Pentru ca din motive de arma geoclimatica a ajuns si la noi frigul facut de rusi ca sa nu lase gunoaiele sa isi scoata trupele din Kursk! Nu credeți? Cautati sa vedeti, asta daca mai exista, hartile meteorologice despre acel câmp de joasa presiune aparut din senin deasupra Kurskului! Iar din acest motiv, florile mele de cireș au murit! Sper sa moara tot asa, toti cei care au vrut acest război, ce au profitat de pe urma lui si mai ales fanii lor care citesc pe aici! Pur si simplu!
Sa terminam intr-o nota pozitiva
KInd reminder;
vaccinistilor
fanilor actorului
fanaticilor religiosi
fanaticilor suporteri ai înotătorului
fanaticilor contras înotătorului
judecatorilor din Buftea
politistilor care te cauta de anvelope de iarna acum
alora care scriu cu litere de tipar
Considerandu-l ca fiind unul dintre cele mai pline de “substanta efervescenta” din ultima vreme, articolul ma provoaca la o reactie ce ignora partile – majoritare- cu care sunt de acord, asezandu-ma insa pe contrasens fatza de cateva afirmatii transante.
1. Incepand cu “o incalzire usoara”:
“Demnitatea este cel mai bine probată în momente de mare pericol. Atunci când agoniseala, familia, libertatea şi chiar viaţa îţi sunt puse în joc. În astfel de clipe se activează la maximum rezerva morală a fiecăruia şi rezultă o atitudine dominantă care îl caracterizează: laşitate, curaj, spirit de sacrificiu, mândrie exacerbată, egocentrism.”
– Cred ca merita subliniat ca diferenta dintre demnitatea unei persoane oarecare vs publica consta, in general, in aceea ca prima isi risca uneori chiar viata, cea publica maxim statutul. A se vedea conducatorii de tari: doar cei ce-au riscat razboaie si le-au pierdut( Hitler, Mussolini, Antonescu,…) si-au riscat demnitatea lor pana la capat si reprezinta exceptii. Tarile lor au suferit, da’ au supravietuit. Niciunu’ din actualii conducatori – chiar daca isi implica tzara intr-un razboi perdant din start, cu sute de mii de victime ( a se vedea dl. Zelenski) si, cu atat mai putzin castigator, cu acelasi numar de victime ( a se vedea dl. Putin) nu-si risca pielea, avand spatele asigurat. Caci nu va fi nimeni care sa-i traga la raspundere pentru consecinte.
2. “După recenta schimbare a administraţiei americane echilibrul politic mondial s-a dat peste cap. Europa a fost împinsă într-o criză economico – militară de neimaginat cu 6 luni în urmă. Orice predictibilitate s-a evaporat, bursele au căzut, iar România (care, pe noi, ne interesează cel mai mult) s-a trezit strânsă cu uşa să aleagă între SUA şi Europa. Pentru că SUA şi Europa divorţează”.
– Oare? Nu cumva Administratia Americana din timpul dlui. Biden “a impins Europa in…”? Cine a taiat accesul UE la gazul rusesc sabotand cele doua Nord Stream? Cine a impins Ucraina in razboiul cu Rusia, detonand Acordurile Minsk I &II, parafate inclusiv de mai marii UE? Cine a impins o UE inconstienta (prin intermediul NATO) la un razboi dintru inceput perdant contra Rusiei, punand-o pe butuci? Etc, etc.
3. “Reacţiile politicienilor noştri au fost, cu puţine excepţii, gelatinoase. Ca nişte meduze tremurătoare şi fără schelet. Nici urmă de demnitate, de curaj de a recunoaşte că Trump se comportă ca un şantajist odios. Că încalcă, cinic, toate angajamentele semnate anterior de preşedinţii ţării pe care o conduce.”
– “Trump- santajist odios. Că încalcă, cinic, toate angajamentele semnate anterior de preşedinţii ţării pe care o conduce”?! Nu cumva niste anteriori presedinti papa-lapte or fi semnat unele proaste, in defavoarea SUA? De cand trebuie sa aiba grija “Oncle Sam” de “Aunti UE”? Nu se cunosc razboaiele economice ce-au izbucnit intre cele doua dupa WWII, desi “unchiu’ ” a salvat Europa , dandu-i si ceva bani de buzunar, ca sa nu moara de foame niste ani? Iar daca “auntie” a divortat de “oncle”- scotocindu-i prin buzunare si nemaigasind bani de petrecere -, ar trebui ca acesta din urma sa-i plateasca pensie alimentara, c-asa-i frumos in politica de cand ne stim ?!
4. “Ţara ca o femeie! Cum să-l ia România pe Trump ca să-l “agaţe”? … De meseriaşi inteligenţi şi credibili care să o împingă în faţă şi să o înveţe secretele ochiadelor care intrigă. Aceştia, subtili până la simbolistica “felinarului roşu”, tocmesc doi agenţi de influenţă pe post de codoşi,…Să împingă ţara la făcut trotuarul.”
– Nu stiu ca, cel putzin dupa WW II si pana-n zilele noastre, “Romanica”- asa, mai tinerica-, sa fi facut altceva decat toate “trotuarele” repartizate, oferind diverse placeri bosilor cei mari si primind , la schimb, un tain de subzistenta ( si nu numai materiala, ba si spirituala- mai nou sub forma de “democratie militanta”, “anulatoare” de alegeri). Problema e doar ca “trotuarele” nu mai apartin acelorasi “pesti”, deja speriati de aparitia, printre ei, a unui rechin.
Ce facem noi? Acum, nimic! Asteptam, ca si pana acum, sa vedem ce to-do-list e mai tare, ca sa-l citim pe ambele parti, chiar si nescrise. DE FACUT era atunci cand a facut-o Orban “cel rau”. Care – cu muuulti ani in urma- a anticipat viitorul “suveranist” al lumii si s-a plasat de partea lui, punandu-si in cap o intreaga UE “progresista”. Shi-a supus populatia unor restrictii financiare din parte santazistei UE pe termen scurt; pe cel mediu, iata-l putand sta la masa cu cei mai importanti lideri ai lumii: Trump, Xi, Putin, Netanyahu. Si, undeva la coada, cei ai UE. Sufera, cumva, f’o comparatie pozitia, in lume, a Romaniei cu a Ungariei? Sa ramanem fericitzi in mica noastra lume( de doua ori mai mare decat a HU- si ca populatie, si ca suprafatza), mestecandu-ne frustrarile.
Păi….. conte, cam asta a făcut România de 35 de ani. Am și ne-am vândut, ca ultimele curve.