Războiul Patriciu – Antonescu
Relația între înțelepciune și orgoliu se poate descrie ca o variație de luminozitate. Coelho spune: „Când orgoliul strălucește prea tare, înțelepciunea se întunecă”.
Dinu Patriciu este un excelent exemplificator al acestui citat. Cu un orgoliu în flamă, înțelepciunea lui a intrat, de-o vreme, în eclipsă prelungită.
După knockout-urile repetate încasate de la Traian Băsescu, avea de ales între două continuări: fie să se mobilizeze mai bine pentru a-l învinge, fie să schimbe categoria, să treacă de la grea la semigrea, pentru a scăpa de acest obstrucționist Mick Tyson de la care a tot luat capete în gură.
A ales să-și cruțe dantura și orgoliul și să-și aleagă adversari mai accesibili. Astfel au apărut meciurile sale cu Liiceanu și cu Antonescu.
Citeam azi în EVZ articolul „Se ascut săbiile în războiul Patriciu „“ Antonescu„, care începe astfel:
„Ceea ce liberalii discută pe la colțurile partidului de anul trecut devine din ce în ce mai evident în ultimele săptămâni: relația dintre liderul PNL Crin Antonescu și afaceristul Dinu Patriciu este extrem de tensionată. Cum s-a ajuns la ostilitate între Patriciu, unul dintre cei mai importanți finanțatori ai PNL, și Crin Antonescu, aflați mai jos într-o analiză EVZ”.
Dacă așa o fi cum ne explică EVZ, atunci mie mi-e clar că, din punctul de vedere al românului sătul de Băsescu și ai lui, pentru care cel mai important obiectiv al prezentului este decăpușarea cât mai rapidă a țării de paraziții portocalii, Antonescu rămâne speranța în vreme ce Patriciu devine defectorul.
Dacă la Antonescu ar exista în momentul acesta o alternativă antibăsistă cu numele X și dacă domnul Patriciu ar alege-o pe aceea și ne-ar spune și nouă care este și cum sprijină dânsul pe X pentru a-l birui pe Președinte, poate că da, am pune în balanță opțiunea pe care ne-o propune și nu am mai fi atât de univoc antonescieni. Așa însă, tot ceea ce observăm este că domnul Patriciu acționează în interes pur personal, nu doar semnând armistiții cu puterea ci creând și breșe în tabăra opoziției. Fără a avea măcar decența de a înceta să clameze preocuparea sa pentru binele țărișoarei și poporașului.
Eu pot înțelege raționamentele care îl determină pe Dinu Patriciu să fie egoist și orgolios într-o lume care judecă din ce in ce mai mult viitorul în luni, cel mult ani, nici măcar în decenii. Forma de darwinism pe care dânsul o promovează împins de orgoliul care i-a întunecat înțelepciunea este o opțiune de considerat dacă ne referim la interese înguste, de castă, dar poate fi și o mare capcană.
Aș fi curios să știu dacă domnia sa sesizează la ce capcană mă refer. Foarte probabil nu, pentru ca, la nivelul de decuplare de la realitate pe care îl realizează înșelătoarea peliculă de bunăstare cu care s-a înfășurat, crezând că se protejează, nimic din ce este destinat simțurilor în general și bunului simț în special nu mai ajunge nealterat la receptori.
https://www.conteledesaintgermain.ro/razboiul-patriciu-antonescu/16-04-2011EditorialeBasescu,Coelho,intelepciune,Mike Tyson,orgoliu,Razboiul Patriciu - AntonescuRelația între înțelepciune și orgoliu se poate descrie ca o variație de luminozitate. Coelho spune: 'Când orgoliul strălucește prea tare, înțelepciunea se întunecă'. Dinu Patriciu este un excelent exemplificator al acestui citat. Cu un orgoliu în flamă, înțelepciunea lui a intrat, de-o vreme, în eclipsă prelungită. După knockout-urile repetate încasate de...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Dinu Patriciu este un om de scucces. Si inca de succes rapid, ceea ce implica multe compromisuri. A fost tot timpul pe la portile puterii, ceea ce ma face sa tratez cu circumspectie discursul liberal al domniei sale. Romania anilor 2000 nu este Marea Britanie a anilor „™70. Iar privatizarea in conditiile unei administratii corupte si incompetente duce la amputari economice si nu la ameliorarea performantei. Din pacate, nu e nevoie DOAR de privatizare. Iar statul ARE un rol in economie. Regasim asta in Marea Britanie si SUA.
Sa recapitulam: Dinu Patriciu paraseste PNL prin”™90, face profitabile afaceri cu statul prin 2000 cu PSD, afacerea Sterling atarna greu de gatul lui Tariceanu. Deviza milionartilor americani era „nu ma intreba de primul million, ti le justific pana la cent pe toate celelalte”. Din pacate, foarte multi magnati romani sunt in continuare tributari afacerilor cu statul, nu reusesc sa faca business sustenabil nici pe piata interna, ce sa mai vorbim de exporturi „¦ performanta antreprenoriala minima „¦
In loc sa ne vedem de business, incercam sa refacem configuratii politice – despre ce liberalism si stat minimal vorbim ?
Propaganda din Adevarul mi se pare meschina. E destul de limpede recenta apropiere a magnatului de Traian Basescu, prin mentinerea in prim planul publicistic a unor personalitati iubitoare de carmaci: Cartianu si Plesu. Atacurile le adresa lui Crin Antonescu au argument puerile (gen prezenta) sau sunt insinuari destul de veninoase, fara fapte concrete (vezi Adina Valean). E clar ca actuala configuratie politica dauneaza intereselor magnatului, dar e o dovada a independentei liderului PNL, cotrar tuturor eforturilor de a-l prezenta ca „papusa Chukie”. Intr-un cuvant, ma declar extreme de dezamagit de celebrul liberal care in loc sa isi vada de business isi baga coada in politica.
Ca de cele mai multe ori, subscriu.
Of Doamne,nici aici nu scap de nebună!Și,ca să vă luminez eu,fiindcă d’aia sunt Lucifer,uite un mare secret pe care îl știe tot târgul:Patriciu și Valeriu Stoica vor să spargă și PNL-ul și Pd-ul și să formeze un alt partid mai curat și mai uscat.Totul cu acceptul lui băSSecu,care și el vrea distrugerea PD.Ce ziceți băieți(pe fete nu le întreb fiindcă „e” nebune…)?!
Ma bucur sa te vad pe-aici. Te astept mai des si mai activ. Fata de ce-ai spus nu am obiectii. Misoginule… 🙂
Sa vedem, mai intai, ce spune si Mugur Ciuvica… Pe care-l felicit de Florii, cu aceasta ocazie!
„Nu cred că articolul din Adevărul, „O zi din viața lui Crin”, trădează faptul că patronul ziarului, Dinu Patriciu, vrea să-l debarce pe Antonescu de la cârma PNL. De ce ar face-o? Crin Antonescu È™i-a câÈ™tigat poziția de lider al opoziției. Este cel mai bine cotat în sondajele de opinie. Debarcarea o pot face doar liberalii, la vot, la un viitor Congres. Sau românii, dacă Antonescu va candida pe viitor la preÈ™edinție. Articolul anti-Antonescu se explică prin politica editorială a domnului jurnalist Grigore Cartianu care este băssecianist È™i, prin urmare, este supărat pe Crin Antonescu. În Adevărul scriu È™i băsescianiÈ™ti de genul lui Grigore Cartianu, Andrei PleÈ™u sau Ion Cristoiu. Dar găsim È™i opozanți. Stelian Tănase este un exemplu în acest sens. Probabil, fiecare spune ce crede. Excesele sunt decise, probabil, de domnul Cartianu care îl iubeÈ™te pe Băsescu È™i îl urăÈ™te pe Antonescu”.
Nu stiu daca intre Patriciu si Antonescu, sau intre… un fost ministru al Flotei si Patriciu, este o simpla relatie de… love/hate sau viceversa… Ar fi mult de batut campii, daca o relatie (politica) poate fi zguduita sau consolidata de afecte sau de dorinta fiecaruia de a fi iubit… Ca nu cred ca-si doreste cineva, om politic ori ba, sa fie detestat… Poate doar ticalosii si criminalii innascuti, ca si ura le da putere, ba chiar mai multa decat indiferenta mai mult sau mai putin politicoasa… Dar asta-i din alt cosmar, ca doara pe aceste meleaguri domneste dragostea cu forta, nu ura controlata…
Ce vroiam sa va spun este ca postarea asta despre Patriciu mi-a readus in memorie ceva ratacit demult in… meandrele concretului… Prin anii ’90, Patriciu devenise mandrul apropitar al unor petroliere… Habar n-am daca acele nave proveneau din flota evaporata a Romaniei si nu stiu nici cat platise „mogulu'” pe tablaraia cu pricina… Stiu doar ca jurnalistii epocii sarisera la atacat viitoru’ mogul, pen’ca primisera niste informatii ca vapoarele cu pricina „navigasera” intre firmele patriciene, ulterior… vanzarii anterioare, cu valoarea de inventar de… 1 dolar SUA! Era pe vremea cand un anumit (fost) ministru al.. Flotei nici nu banuia ca arhitectul Patriciu ar avea intentia sa devina… intaiul petrolist al tarii! 🙂
De altfel, la articolul cu pricina din Adevarul, mi s-a parut ceva remarcabil – desi am remarcat doar io! – si de laudat… doar harnicia unor terchea berchea de doi lei duzina… Autorii au recunoscut, totusi, ca l-au urmarit pe Crin Antonescu mai multe zile (sau or fi fost saptamani?!) pana ce au gasit o zi-lumina, una singura, care le-a fi putut intari convingerea personala sau… cartiana, ca nu au de-a de-a face cu unul asa de harnicut ca ei insisi… Data viitoare, de dragul echilibrului politic si de rating, ar putea sa le urmareasca si pe furnicutele de Nutzy, sau EBa, sau Talmacean… Desi astea par, mai degraba, greierii din fabula, ca… ciripesc diafan, fara grija zilei de maine… 😀
In general apreciez modul de judecata al domnului Ciuvica. Aici insa nu sunt de acord cu el. Chiar daca totul pleaca de la Cartianu, ar sta in puterea lui Patriciu sa-l plece si pe Cartianu de la Adevarul. Ca doar n-o fi acest Cartianu vreun valoros, cu atat mai putin vreun indispensabil.
„cel mai important obiectiv al prezentului este decăpușarea cât mai rapidă a țării de paraziții portocalii, Antonescu rămâne speranța în vreme ce Patriciu devine defectorul.”
Jumatate dintre romanii prezenti la vot in decembrie 2009 au considerat ca si varianta opusa este la fel de proasta.
Cred ca obiectivul „decăpușarea de parazitii portocalii” si inlocuirea lor cau altii, este eronat.
Trebuie intarita democratia si functionarea institutilor statului, sa fie scoase de sub controlul politic.
Daca mutam institutile din buzunarul lui Basescu in buzunarul lui Ponta sau a lui Voiculescu n-am rezolvat nimic.
Inainte de a fi ajuns „in buzunarul lui Basescu”, institutiile alea erau sub control parlamentar, adica public, caci reprezentativ… Exemplul clasic este cel al SRI, care a livrat ultimul sau raport de activitate catre Parlament prin 2007, pentru anul 2006… Dupa care, n-a mai „raportat” decat in fata „comandantului suprem”, devenit intre timp unicul, indivizibilul si inamovibilul garant-interpret al respectarii Constitutiei si legilor… Eventual, cica, in fata reprezentantilor oranj de prin comitete si comitii parlamentare, sub lozinca „strict secret” de interes nUtzional…
Asadar, in opinia ta… curat oranj, cea mai buna solutie pentru Romania si romani este sa lase toate institutiile in buzunarele cica apolitice ale lu’ Basescu, EBa & Udrea… Arunci exact aceleasi clisee propagandistice ca si zupremu’ & Cie… Zau asa, chiar iti place sa fii injurat de mama si tatal… logicii voastre strambe?! 😆
Te inseli. Institutiile nu trebuie mutate din buzunar in buzunar, ele trebuie scoase din buzunarele in care au fost bagate cu forta si redate misiunii lor constitutionale.
Primul pas este deci eliberarea institutiilor de unde au fost sechestrate. Pasul al doilea, nepermiterea indesarii lor in alte buzunare. Asa cum propui tu ar insemna sa le mai lasam acolo, captive, vreo trei ani si dupa aia mai vedem noi. Este exact tactica de temporizare pe care o urmareste si puterea portocalie.
Intai si-ntai, slava Domnului ca sesizeaza si presa portocalie un razboi Patriciu-Antonescu. Cel putin Crin al nostru a scapat de un „mogul” din carca. Pe de alta parte, bineinteles, e impropriu sa vorbesti despre un razboi, cand unul singur din doi ataca tot timpul, si anume Patriciu. Pe Antonescu nu mi-l amintesc decat ca avand reactii rezonabile fata de „problema” Patriciu, precum si direct, fata de persoana afaceristului. Dar stiti ca tocmai asta s-ar putea sa fie vina lui?
Tot vorbesti de orgoliul magnatului, Conte, iar eu marturisesc ca nu vazusem cine stie ce manifestari ale lui. Poate reactia emotionala de dupa experienta arestului sa fi dezvaluit asa ceva, dar ea ar fi prezenta la orice om care se considera nevinovat si cu demnitatea ranita in urma pataniei. Si totusi, orgoliul ranit candva ar trebui sa fie explicatia incapatanarii lui Patriciu de a face un sac de box din (fata de el) inofensivul Antonescu.
Imprejurarea vinovata ar putea fi cea de la Congresul PNL care s-a soldat cu alegerea lui Crin in fruntea partidului. Va amintiti ca a avut o prestatie exceptionala, cu mai multe surprize de efect. Printre altele, a fost momentul in care viitorul presedinte a confruntat sala plina cu vina de a-l fi tratat ca pe un ciumat pe Dinu Patriciu de mai mult timp. Cu vina de a se fi ferit de el, ca sa nu-i traga in jos in lupta politica. Si ce a facut Antonescu, apoi? L-a laudat, i-a asezat contributia acolo unde se cuvenea. Rezultatul a fost un sir lung de aplauze in directia unui Patriciu suprins si instrainat, printre scaune in general goale. Cat o fi parand de ciudat, poate ca atunci a fost ranit orgoliul de patrician. Desi gestul lui a fost, in esenta, foarte generos, deschis si dezinteresat, poate ca Antonescu prea a pus degetul pe rana insingurarii magnatului printre colegi, in partidul al carui cofondator era. L-a expus ca victima si postura asta nu i-o fi placut lui Patriciu deloc . Ceva similar s-a intamplat atunci si cu Viorel Catarama, care nu a ezitat nici el sa-l atace pe Antonescu la scurta vreme dupa aceea.
P.S. Conte, vad ca o tii una si buna ca superbogatilor li se altereaza simturile, ca si bunul simt. Tu chiar crezi asta, sau folosesti teoria numai ca sa ni-l demonizezi pe Dinu Patriciu? Te rog nu ezita sa ne lamuresti si misterul capcanei care l-ar paste, in opinia ta.
Iar bati recorduri. Si cu unanimitate!
Cred ca oamenii foarte bogati capata in timp infirmitatea de a gasi din ce in ce mai greu prilejuri de bucurie majora, de fericire. Asta ii face sa inceapa a explora zone la limita simturilor si sentimentelor, ceea ce inseamna o pervertire majora a capacitatii lor de a conlocui cu noi realitatea noastra. Analiza pe care o faci racirii relatiilor Patriciu – Antonescu are terminusul tot intr-o reactie de orgoliu a magnatului. Eu nu sustin ca aceasta reactie ar fi absurda. Uman, o pot intelege. Sustin doar ca este daunatoare unor obiective pe care le consider prea importante pentru a fi periclitate de orgolii.
Scopul meu nu este sa-l demonizez pe Patriciu. Incerc sa-l inteleg si, acolo unde am impresia ca l-am descifrat, sa impartasesc si altora banuielile / temerile mele.
Ce-ai fi vrut acum? Ca Patriciu sa admita umilintele lui Felix ca sa nu fie orgolios si sa fie totul nemaipomenit??? Cine, Felix care topaia cand l-a arestat pe Patriciu si i-a facut numai mizerii? Ce cauta Patriciu in aceasta alianta? Si tu vorbesti despre jocul orgoliilor? Pai, nu e vorba de orgoliu, e vorba despre un bandit, un puscariabil pe nume Dan Voiculescu cu care s-a aliat Crin Antonescu. Patriciu ce-ai fi vrut sa faca? Sa accepte umilintele lor, nu-i asa? De ce sa se coboare la nivelul lor? Ce anume-l obliga?
Esti pur si simplu jenant, conte. Nu intelegi un lucru elementar de la ce anume a plecat cearta dintre Patriciu si Antonescu care nu dateaza de ieri de azi, ci de foarte mult timp. Antonescu i-a pretins lui Patriciu milioane de euro, pentru plata datoriilor de campanie ale PNL. Si daca a refuzat mizeria asta, Crin, alaturi de Felix a inceput sa-l muste de fund. Nu-l mai judecati pe Patriciu fara sa stiti despre ce e vorba. Fara Patriciu, Crin Antonescu ar fi fost azi un nimeni si-un nimic!!!! Dar javra e tot javra. In loc de recunostinta, Patriciu a avut de la Crin alianta cu Felix!