Scorul acestui articol
[Total: 12 voturi. Media: 4.6]

 

Se termină încă un campionat de fotbal. Patimi mari, nervi întinşi la maximum, un clocot general care, pe lângă limbajul imund, de complexaţi sexual, al masculilor din iarbă cu ciozvârta cât un baby carrot fâlfâită războinic, la fiecare 10 cuvinte, ca un iatagan de plastilină, mai scoate la lumină şi profunzimile de grotă ale unora dintre protagonişti.

(2) De Gigi Becali am mai scris. Un balon dependent de pompă. Când se umflă, când se pleoşteşte, după presiunea hormonilor injectaţi în el de evenimentele de peste zi. Concepţia sa despre viaţă este una “banicentrică”. Lumea se învârte în jurul banilor! Banul este dumnezeul lui adevărat, peste Dumnezeul din ceruri cu care, însă, vrea să se aibă bine. Motiv pentru care aduce ofrande, se închină larg şi bate zelos mătănii, cerând mereu câte ceva la schimb. Tocmeala lui cu Dumnezeu e simplă: îţi dau, îmi dai!

Ceea ce cred că îl cam supără pe Dumnezeu care ştie să recunoască unde e credinţă adevărată şi unde e credinţă din interes.

Viciile şi minciuna venite în răspărul smereniei nu sunt apreciate acolo sus. Gigi Becali respectă poruncile divine doar când nu-i cer să-şi ţină cuvântul, să se abată de la aroganţă, de la lăcomie, de la minciună, de la grandomanie.

Echipa lui de fotbal este, probabil, marele său viciu de senectute. Nu va renunţa la ea / la el oricâte dezamăgiri îi va aduce. Pentru că nu poate! Chiar dacă, uneori, ar vrea. Ca săptămâna trecută, după înfrângerea cu Farul. S-a jurat că cedează acţiunile, că vinde echipa, că se retrage la mânăstire…

Trei zile a durat (i)spăşirea lui prin penitenţă. După care din toată bărbăţia sa războinică şi purificatoare s-a ales praful. Iată-l întors la păcănelele lui de pe gazon, biet dependent de mirajul banului câştigat printr-o simplă tragere de manetă, cu fardul de personaj puternic şi onorabil scurgându-i-se de pe faţă ca o mâzgă sub efectul demachiantului numit fotbal.

 (3) Despre Dan Petrescu nu cred că am mai scris până acum. L-am admirat, dar în tăcere şi cu precauţii. În general le sunt recunoscător celor care prin ceea ce reuşesc aduc bucurii românilor şi prin ei şi mie. Or Dan Petrescu ne-a tot bucurat de vreo cinci ani încoace cu performanţele lui fotbalistice.

Se ştia că e dur şi spurcat la gură. Avea însă rezultate şi asta îi spăla păcatele. “Probabil că doar aşa funcţionează fotbalul românesc” ne spuneam noi, indulgenţii, şi închideam ochii atunci când în full ecran, la televizor, citeam pe buzele lui Super Dan expresii obsesive din cultura retorică a gangului, a şuţilor şi proxeneţilor.

Ce-a făcut însă la meciul pierdut de CFR Cluj în faţa echipei lui Hagi este de reabilitarea haznalei. Haznalele pot fi de acum reevaluate. Nu mai sunt ele polul mizeriei, acesta s-a mutat în caracterul lui Dan Petrescu.

Nici chiar un acces de nebunie nu-i scuză comportamentul! Eşti nebun te cauţi, există soluţii!

Să nu mi se spună că nu se ştia! Şi că domnul Ion Varga (alintat “Neluţu”), zbirul care a demonstrat că ştie să taie în carne vie când simte miros de cangrenă, nu a tolerat această nebunie de dragul rezultatelor. Exact asta s-a întâmplat. Cum spun toţi fotbaliştii la flash – interviuri: importante sunt cele trei puncte. Restul, caracter, moralitate, respect de sine, respect pentru spectatori şi adversari, nu mai contează!

Doar victoria! Doar rezultatul! Doar cele trei puncte! Doar calificarea!

Iar efectul profund al acestui defect de gândire este tolerarea golănismelor, a subculturii, a hoţiei.

Căci ce altceva decât hoţie ar fi fost ca Hagi şi echipa lui să nu-şi apere corect şansele, aşa cum şi-ar fi dorit Dan Petrescu?

Spray-ul demachiant numit fotbal a mai făcut o victimă (eu aş zice “o faptă bună”). Ne-a permis accesul la adevăratul chip al lui Dan Petrescu. Oribil! Nu ştiu dacă mai există scuze sau operatii estetice după o asemenea desfigurare.

Şi pentru că tot vorbim zilele acestea despre educaţie, cred că este un capitol cu o morală care se tot confirmă: ceea ce se pierde la vârstele mici nu se mai poate recupera niciodată.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2023/05/Dan-Petrescu.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2023/05/Dan-Petrescu-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialeCFR - Farul,Dan Petrescu,fotbal,Gigi Becali  Se termină încă un campionat de fotbal. Patimi mari, nervi întinşi la maximum, un clocot general care, pe lângă limbajul imund, de complexaţi sexual, al masculilor din iarbă cu ciozvârta cât un baby carrot fâlfâită războinic, la fiecare 10 cuvinte, ca un iatagan de plastilină, mai scoate la lumină...Blog politic si polemic