Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

„Istoria se repetă” nu este o sintagmă superficială, precum „excepția care confirmă regula” ci una profundă, explicând pe ințelesul tuturor un principiu fundamental de funcționare a naturii.
Natura reproduce periodic secvențe și tipologii din AND-ul ei cosmic.
Uneori aceste reproduceri se fac până la identitate în raport cu acuitatea simțurilor noastre, vezi iarba, aceeași de la an la an, liliacul, cu mirosul său inconfundabil și nealterat, norii și picăturile de ploaie, ghiața cu cristale de o geometrie neverosimilă.
Alteori reproducerile naturii se fac modificând scara, perfecționând sau caricaturizând modele cunoscute, în așa fel încât mesaje, pilde, imbolduri ori avertismente să fie distribuite celor deschiși comunicării cu ea.
Un model repetitiv oferit de natură speciei umane este modelul tiranului, al dictatorului, al despotului, care pune mai presus de legile naturii și ale societății propria voință, judecățile lui subiective.
Evident că, în raport cu „capodoperele” de autoritarism Caligula, Napoleon, Hitler, Stalin, reproducerile mai recente, cum ar fi Ceaușescu, Saddam Hussein ori Gaddafi reprezintă niște pastișe palide, realizate cu economie de mijloace și de efort, al căror loc în istorie va fi în zona cu turbulențe a acesteia, unde furtunile de nisip ale timpului șterg dramatic de iute tot ce nu este din granit cu certificat de garanție milenară.
Dar, în materie de dictatori, se poate și mai rău încă decât aceștia numiți mai sus, reproduși de natură prin reducere la scară a modelelor originale și depozitați spre grabnică erodare în eșalonul doi al satrapilor pământeni.
Mai rău înseamnă glume ale naturii, dictatori reproduși prin caricaturizare, cum este Traian Băsescu. Ce particularități îl disting pe acesta de antenumiți? Păi, în primul rând, lașitatea. Ceaușescu, Hussein, Gaddafi, au avut totuși un merit pe care nu li-l poate contesta nimeni: curajul de a-i înfrunta pe americani (cu care au avut și episoade de prietenie, ca Băsescu, acum), atunci când aceștia au încercat să îi transforme în marionete, să le conducă țările folosindu-se de ei.
Apoi, o altă particularitate a lui TB în raport cu ceilalți este acea genă a lipsei de bun simț, a disprețului specific parveniților, mult mai accentuată și mutilantă la el decât la dictatorii „mici”. Memoria audio-video nu reține secvențe cu Ceaușescu vorbind ca ultimul boschetar ori pălmuind copii ori băgându-și mădularul în propriul cuvânt de onoare; nici pe Hussein sau Gaddafi defilând prin fața televiziunilor în maieu și șlapi, oferindu-și splendorile trupești spre delectare națională.
Am adus în discuție acest subiect al repetitivității unor modele sau situații de viață, inspirat fiind de „glumița” plină de iresponsabilitate a unui individ așișderea, consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu, „glumiță” intitulată „noua grilă de programe a Antenei 3″.
Gestul lui Lăzăroiu mi s-a părut, cu zăbrelele desenate peste imaginea unei prezentatoare TV, o reproducere a gestului lui Meme Stoica de la Skoplje, cu telefonul smuls din mâna unei reporterițe. Tot îndreptat împotriva ziariștilor incomozi, spre a-i amuți și tot făcut dintr-un preaplin interior de răutate, primitivism și prostie agresivă.
Și, observând această similitudine, nu m-am putut reține să sesizez extinderea ei: tot așa cum Meme Stoica se comportă după modelul și pe placul șefului său Gigi Becali, și Sebastian Lăzăroiu se comportă după modelul și pe placul șefului său Traian Băsescu. Precum sacul, așa și peticul.
Iar culmea confirmării acestei situații în oglindă, cu tot grotescul ei, a fost reacția similară, de ipocrită condamnare, a celor doi șefi față de prostioarele „pupililor” lor: Becali l-a certat pe Meme (lăsându-l insă în continuare pe post) iar Băsescu s-a declarat șocat de gestul lui Lăzăroiu, acesta fiind păstrat însă în continuare consilier la Cotroceni.
Care ar fi morala pe care natura ne-o transmite prin toată această fabulă (pentru că, veți fi de acord, și Meme și Lăzăroiu aparțin lumii cățeilor)? Într-o primă fază, constatatorie, morala este că Băsescu = Becali. Dar în a doua fază, aceea premonitorie? Poate cineva să interpreteze?
Ca să nu mergem atât de departe cu similitudinile și să încercăm a anticipa finalul ce s-ar putea să-l aștepte pe TB după modelul Ceaușescu, Hayssam și Gaddafi (sub privirile blajin – necruțătoare ale aceluiași prieten de altădată)?!

Contele de Saint GermainEditorialeBasescu,Caligula,Ceausescu,Gaddafi,Gigi Becali,Hitler,Meme Stoica,Napoleon,Saddam Hussein,Sebastian Lazaroiu,Stalin'Istoria se repetă' nu este o sintagmă superficială, precum 'excepția care confirmă regula' ci una profundă, explicând pe ințelesul tuturor un principiu fundamental de funcționare a naturii. Natura reproduce periodic secvențe și tipologii din AND-ul ei cosmic. Uneori aceste reproduceri se fac până la identitate în raport cu acuitatea simțurilor noastre,...Blog politic si polemic