Scorul acestui articol
[Total: 51 voturi. Media: 4.9]

 

Ne aflăm în următoarea fabulă: lupul, devorator de oi din turmă, îÈ™i prinde într-o zi laba într-o cursă pregătită dinadins de cioban.

  • Èši-ai furat-o, frățioare „“ îi spune ciobanul, privindu-l È™iret de sus È™i mângâindu-È™i cu înțeles chimirul. Se simțea omul momentului. Fuma ecologic, mestecând tutunul în loc să-l ardă.
  • Mi-am furat-o eu dar ți-o furi È™i tu „“ îi răspunde, scrâÈ™nind din colții lui galbeni, de vechi lup de mare, lupul de pădure. Te-am înregistrat, È™i audio È™i video, È™i stereo È™i color, cum junghiai miei È™i-i vindeai pe-ascuns în săptămâna Floriilor, ca apoi să te plângi că ți i-am mâncat eu. Mă eliberezi, nu È™tiu nimic. Mă ții în fiare, devin fiară. Spun totul, arăt totul, È™i ne facem frați de sânge È™i de celulă. De sânge de miel căsăpit È™i de celulă viageră. Ce zici?

Cum, din greÈ™eală, microfoanele rămăseseră deschise în pădure, turma de mioare auzi în direct toată această discuție. Se împărți degrabă în două tabere, care se puseră pe behăit, a jelanie, în poienile reprezentative ale păÈ™unii. De-atunci, lâna li se scămoÈ™ă È™i laptele li se amărî.

Morala: un adevăr spus  doar pe jumătate poate strica mai mult decât o minciună păzită pe de-a-ntregul!

***

După serialul dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță apare, acum, serialul dezvăluirilor lui Dan Andronic. Purtând, acesta din urmă, È™i un supratitlu cu tâlc: „žNoi suntem statul”!

Cu tâlc, pentru că duce cu gândul la o rostire din ultimul an, mult mediatizată, a Laurei Kovesi: „žNoi suntem DNA”!

Alături de cele două seriale,  asistăm la o inflație de recitaluri cu turnători celebri È™i turnătoriile lor minunate, pe bază de cloroform. Traian Băsescu È™i Elena Udrea țin afiÈ™ul, dar îi secondează o armată întreagă de figuranți: sereiÈ™ti, procurori, judecători, politicieni, scoÈ™i toți din joben, la momentul oportun,  pentru câte o turnătorie mai nasoală, pe post de cascadori, să nu-si julească protagoniÈ™tii viitorul .

Am spus „žturnătorii pe bază de cloroform” pentru că ele nu sunt niciodată duse până la capăt, să omoare, ci doar sunt aplicate  apăsat, peste gura amenințătoare a celor demascați pe jumătate, încercând să-i adoarmă.

La toți aceÈ™ti dezvăluitori ai momentului recunoaÈ™tem cu uÈ™urință, dar È™i cu o imensă ruÈ™ine de rasă, o formă comună de atrofie a condiției lor de ființă umană: prevalarea instinctului de conservare asupra oricăror scrupule de natură morală.

Oamenii ăÈ™tia par a fi gata să-È™i sacrifice viața. Foarte spectaculos! Spun adevăruri periculoase, cu potențial de a zgâlțâi din temelii construcții grele, sub care se află chiar È™i ei. Niciodată, însă, numai ei. Câtă temeritate! Ce eroi! Nu?

Ghiță, cu bombele lui cu fragmentație despre ciclopul Coldea È™i gorgona Kovesi, Dan Andronic cu mărturiile sale năucitoare despre conclavuri de conspiratori care arestau politicieni È™i puneau preÈ™edinți după bunul lor plac, Elena Udrea cu jurnalul dânsei de campanie prezidențială din care aflăm, prin intermediul lui Ion Cristoiu, ce cărăuÈ™ie de È™păgi È™i recompense s-a practicat la cel mai înalt nivel al statului, ani de zile, în tăcere, sub nasul ei, ori Traian Băsescu, naivul înregistrat fără voie exact când vorbea despre înregistrările din biroul său, compromițătoare pentru oricine s-ar gândi să se atingă de un singur fir de păr din chelia lui luxuriantă…

Toți îÈ™i încep debordarea de mizerii cu o lacrimă pentru bunele lor intenții dejucate de oamenii răi cu care s-au înhăitat, È™i despre care credeau, la vremea respectivă, că sunt oameni buni.

Vă amintiți Ghiță ce spunea: „žam ajutat-o pe doamna Kovesi să scape de acuzația de plagiat pentru că aÈ™a credeam eu, atunci, că e bine pentru țară”. Dan Andronic, È™i mai grijuliu decât Ghiță pentru propria-i piele, ne spune, pe de o parte, că alegerile din 2009 au fost câÈ™tigate, pentru Băsescu, de „žStatul” format la acel moment din Coldea, Maior, Gabriel Oprea È™i Laura Kovesi, iar, pe de altă parte, ne asigură că Traian Băsescu a ieÈ™it atunci preÈ™edinte pe bune. A dracului dilemă…

Elena Udrea îÈ™i justifică dezvăluirile anti Coldea È™i Kovesi prin nevoia de a se face, odată, dreptate în țara asta, iar Traian Băsescu o dă tot pe patriotism, spunând că instituțiile de forță din România au devenit, de când au ieÈ™it de sub controlul lui, niÈ™te adevărate pericole pentru democrație. De aceea trebuie oprite, cât mai e timp, È™i, domnia sa, prin pozițiile critice luate, tocmai asta încearcă să facă.

Nu numai că sunt laÈ™i, ipocriți, mincinoÈ™i, răzbunători, dar sunt È™i proÈ™ti, luându-ne de proÈ™ti.

Oamenii aceÈ™tia nu doar că au È™tiut lucruri îngrozitoare, pe care le-au tăinuit până acum, dar au È™i contribuit la făptuirea lor.

Ghiță fusese de față când primul ministru al României era È™antajat de Coldea să nu facă autostrada Predeal „“ BraÈ™ov, ba, mai mult, chiar el îl convinsese pe Ponta să se ducă la acea întâlnire. Putea să vorbească încă de atunci. Nu a făcut-o! Pentru că interesele lui personale erau altele decât cele ale țării. Dan Andronic È™tia, la momentul publicării exit „“ poll-urilor  de la prezidențialele din decembrie 2009, că Băsescu a câÈ™tigat alegerie fraudulos, ajutat de „žStatul” pe care acum îl demască. Putea, dacă ar fi fost patriot È™i curajos (cum incearcă să se prezinte azi) să demaÈ™te lovitura de stat. Nu a făcut-o! Pentru că îi convenea să tacă. Și pentru că interesul național nu figura printre prioritățile conÈ™tiinței sale. Traian Băsescu a ascultat cu zâmbetul pe buze, probabil, complotul pe care Coldea È™i Kovesi i-l raportau în vederea arestării lui Dan Voiculescu. Știuse de scoaterea din joc a judecătorului Mustață È™i de înlocuirea acestuia cu „žplutonul de execuție” Camelia Bogdan cu două zile înainte de făptuirea acestor netrebnicii, dar nu a făcut nimic să le împiedice. DeÈ™i ar fi putut. Nu a făcut nimic să prevină un oribil abuz, pentru că îi convenea. Și a tăcut. A inchis ochii!

Toți aceÈ™ti infractori oribili, toți aceÈ™ti trădători de țară, până la urmă, fac acum pe ultragiații, pe justițiarii, pe marile conÈ™tiințe naționale ce nu mai pot tolera nedreptatea. Ei au devenit patrioții de baricadă, cărora, națiunea, dacă ar avea un pic de bun simț, ar trebui să le arate recunoÈ™tință.

Par gata să se sacrifice? Poate. Dar numai È™i numai ca să-È™i salvezea propria lor piele, de doi bani. Puțin le pasă de patrie È™i patriotism! Căci, dacă le-ar păsa, ar merge până la capăt, măcar cu dezvăluirile promise. Făcând astfel un bine țării, ajutând la curățirea ei, prin jertfa lor, de statul mafiot È™i pervertitor.

Sebastian Ghiță a cutezat până la un punct, al negocierii favorabile pentru sine, după care s-a oprit. Exact când mai trebuia ridicat doar un colț de voal ca să fie atins un prag de dreptate, ca să fie resuscitată speranța.

Traian Băsescu e incapabil să-È™i depăÈ™ească propriile limite, de È™antajist prin vocație, de jucător la cacealma. Ar avea armele (înregistrări È™i documente) să scape instantaneu țara de jegul pe care, în mandatele sale, l-a aÈ™ternut peste instituțiile de forță. Nu o face. Pentru că e mic È™i nu înțelege altceva din ce-ar putea fi în istorie destinul său decât că trebuie să-È™i păzească cu orice chip blana lui năpârlită, mârâitul lui răpciugos.

Marile dezvăluiri politice la care ne fac părtaÈ™i frica de puÈ™cărie È™i setea de răzbunare a unor oameni slabi ce-au fost odată puternici au, desigur, valoarea lor. A nu se interpreta acest text ca o formă de bagatelizare a incredibilelor adevăruri pe care, astfel, le aflăm.

Revolta mea vine, însă, din morala fabulei din deschidere: „žUn adevăr spus  doar pe jumătate poate strica mai mult decât o minciună păzită pe de-a-ntregul!”

Iată: adevărul lui Ghiță, spus doar pe jumătate, dimpreună cu adevărul lui Băsescu, spus doar pe jumătate, au afectat binomul… doar pe jumătate. Jumătatea rămasă astfel, în funcțiune, n-o fi cumva mai rea decât întregul de dinainte?

Contele de Saint GermainEditorialeciclopul Coldea,cloroform,Dan Andronic "Noi suntem statul",Dan Voiculescu,dezvaluirile lui Sebastian Ghita,fabula,gorgona Kovesi,instinctul de conservare,institutiile de forta,Laura Kovesi "Noi suntem DNA",lupul si ciobanul,saptamana Floriilor  Ne aflăm în următoarea fabulă: lupul, devorator de oi din turmă, îÈ™i prinde într-o zi laba într-o cursă pregătită dinadins de cioban. Èši-ai furat-o, frățioare '“ îi spune ciobanul, privindu-l È™iret de sus È™i mângâindu-È™i cu înțeles chimirul. Se simțea omul momentului. Fuma ecologic, mestecând tutunul în loc să-l...Blog politic si polemic