Jigodism de deontolog sau politică editorială?
(Comentariu postat la articolul lui G. Cartianu din Adevarul, intitulat ” Reformatorii Crin si Severin”, articol ce poat fi citit (dar mai bine nu) accesand linkul http://www.adevarul.ro/grigore_cartianu/Reformatorii_Crin_si_Severin_7_456024395.html)
Cam ăsta e nivelul de inteligență al domnului Cartianu: la prima ocazie să-și dea arama (coclită) pe față, doar așa, de dragul manipulării rudimentare.
Ce caracter trebuie să ai și cam câtă adversitate viscerală, ca să-l alături pe Crin lui Severin într-un titlu forțat, încercând astfel să îl asociezi pe primul potlogăriilor celui de-al doilea?
Mult trebuie să-l roadă pe dl. Cartianu lipsa unor cârlige de corupție la Crin, ca să recurgă la astfel de golănisme. Să fie jigodism de deontolog sau politică editorială de inspirație Dinu Patriciu?
Comentarii prin Facebook:
Intre ratiune si instinct, animalu’ politic „pur sanje” alege, desigur, instinctu’… Cei care aleg sa fie de partea ratiunii sunt condamnati la infrangere in fata instinctualilor… Se pare ca, in Romania de azi, ratiunea este „de stanga”, asadar a fost scoasa in afara legii, ca toate „stangaciile” noastre… 😀 Romanii (instinctuali) au talent… la crime online, cu mai mult sau mai putin sanje pe pereti… A propos, TVR a devenit (instinctual) post strict nUtzional, de partid si de stat… De departe, cel mai antinational post TV! Nu mai departe de aseara, stirile TVR mi-au oripilat bruma de ratiune reziduala, de care instinctul meu de supravietuire se lupta amarnic sa scape… 😀
Si totusi, de ce atatia indivizi, pe care i-am crezut, pana nu demult, mai degraba… homo sapiens, se inghesuie sa aduca omagii si sustinere preaputernicilor homo… instinctualis?! Acesti homini sapiens chiar nu pricep acest adevar elementar?! Ca, in fata instinctualilor, ratiunea nu are decat sansa sa devina… ciorbita hranitoare… Cu supravietuirea speciilor nu te joci, ca-i lupta pe vita si pe moarte! 😀
Nietzsche ne spune ca ratiunea este o activitate instinctuala, intuitiva si ca marile adevaruri ale ratiunii nu sunt altceva decat prejudecati instinctive pe care zidim retroactiv intregi sisteme de valori, si nicidecum opinii rationale dobandite cu ajutorul logicii sau dialecticii. Tind sa fiu de acord cu el. Ne ramane noua de judecat care-i prejudecata sau instinctul acela al inimii care sta la baza argumentelor celor de care te plangi 🙂
luc,
Cartarescu, Plesu, Turturica sau Mihaies nu urmaresc rezolvarea „CHESTIUNII” ci depunctarea electorala. Acesti colaborationisti nu propun solutii ci ne impun iluzii, iar a combate argumentele „criticii” înseamna a contribui la propagarea iluziei. Din câte înteleg, CdSG pune problema deontologiei acestor scamatori si a resortului care-i pune în miscare.
Jumatate din votul negativ pe care ti-l dau e pentru ca încerci sa manipulezi. Cealalta jumatate e pentru ornamentele de limbaj în spatele carora ascunzi lipsa de continut.
Stimate Conte,
toata admiratia mea pentru disponibilitatea,curajul si incisivitatea cu care va opuneti oricui indrazneste sa arunce macar o privire piezisa catre Crin Antonescu.Ferice de acel conducator politic capabil sa incartiruiasca asemenea soldati virtuali intr-o formidabila Forta de Reactie Rapida pe Forumuri si Bloguri (FRRFB).Imi inchipui cat de solicitant trebuie sa fie sa stai non-stop cu ochii in ecranele radarului,sa vezi cine si ce mai misca,atat in teritorii ostile(Ev Zilei,RL),autodeclarat neutre(Dilema),cat si in cele presupus aliate(Adevarul).Inca o data,Conte,chapeau bas !
Am insa,Conte,si o mica nedumerire personala.Stiu,a la guerre comme a la guerre,dar,pentru noi,astia mai sceptici si mai putin belicosi,ceva nu este foarte clar.
Mon cher comte,fie ca-i vorba de Cartarescu,de Plesu,de Turturica,de Mihaies sau de deplorabilul Cartianu,retorsiunea,salve de tomahawk-uri,vizeaza intotdeauna autorul ca persoana si niciodata fondul problemei.Raspunsul dvs este invariabil la PERSOANA si niciodata la CHESTIUNE.Va ocupati extensiv de acuzator,nomina odiosa,prea putin de acuzatii.Pare ca dvs nu combateti argumentele criticii,ci tocmai persoana criticilor.Pare ca pentru dvs,si pentru multi dintre comilitonii dvs de pe acest blog,Plesu e un „colaborationist”,Cartianu o „jigodie”,etc,etc,prin urmare nimic din argumentele lor anti-Crin nu merita discutate.
Incat va intreb,Conte:
Sunteti de principiu impotriva oricui il critica pe Crin Antonescu ?
Cand cineva il critica pe Crin Antonescu,argumentele conteaza macar de doi bani gauriti ?
Asta apropo de subiectul „oamenilor liberi” propus deunazi de colegul de blog piticul prono…
Dragă Luc, chiar mă bucur că m-ai întrebat punctual despre Antonescu. Răspunsul este multiplu.
1. Pentru mine Antonescu nu este vreun lider providențial (nu cred în asa ceva sau, ca să fiu mai precis, nu cred în varianta talentului românilor de a găsi și impune un astfel de lider. Până acum au ales foarte foarte prost). Antonescu este însă omul desemnat în frunte de partidul pe care îl consider cel mai puțin purtător de tare genetice naționale (dintre cele din arenă) și, în prezent, cel mai apropiat de modelul și structura unui partid decent. Cât de bine a fost ales CA, e deja sociologie. Cred însă că a fost ales democratic și, cine se simte apropiat de tabăra condusă de el, ar trebui și ar fi corect să-l accepte și chiar să-l susțină și pe el.
2. Dacă vrei să mă refer și la „omul” Crin Antonescu (și sunt sigur că vrei, după cum mi-ai pus întrebarea), îi găsesc următoarele principale slăbiciuni:
a. vorbește uneori prea lung și prea furat de efecte retorice. În comunicarea cu „masele” este un dezavantaj;
b. nu știe, nu are magnetismul de, a-și crea fani, o gardă de ultrași, care să-l urmeze cu ochii închiși orice-ar face (vezi Iliescu, vezi Băsescu). Își creează doar simpatizanți. Exigenți, capricioși, critici, în general buni analiști dar executanți indisciplinați;
c. vrea să pară uneori altceva decât este și de multe ori nu-i prea iese. Când vrea să pară autoritar este taxat de dictator, când vrea să pară popular este taxat de populist, când vrea să răspundă cu aceeași monedă este taxat de grosolan;
d. ar mai fi și alte minusuri, sub cele pe care le-am menționat, dar dacă intrăm în zona retușurilor fotografice nu mai terminăm niciodată pentru că, nu-i așa, nimeni nu este perfect.
3. Există însă și un mod de a evalua prin comparație. Aici defectele lui sus-menționate pălesc până la neglijabil în raport cu aceleași defecte ale actualului Președinte. În plus, Președintele are și alte defecte, multe, duse aproape la desăvârșire (dacă-mi permiți exprimarea): acela de-a minți precum respiră și de a fi incoerent cu sine însuși la intervale foarte dese și foarte scurte de timp, acela de a fi răzbunător și fără scrupule, de a fi impulsiv și instinctual etc.
4. La capitolul calități aș menționa talentul lui CA de a imagina și construi parteneriate și de a fi un membru activ și onest al acestora. Soluția Johannis i-a aparținut iar ceea ce reușise să coaguleze în jurul acestui om a fost spectaculos și cu mare potențial regenerativ. Din păcate, siluind Constituția și impunându-și pohtele, Președintele a zădărnicit această șansă a poporului român, oferindu-ne varianta lui de bine, pe Emil Boc. Cred că și USL este o construcție bună, în conjunctura actuală (de ce, am spus-o în diverse alte împrejurări). Și această construcție a fost imaginată și asamblată tot de CA. Calități ar mai fi de adăugat dar nu asta îmi propun.
Din toate motivele expuse mai sus și din multe altele pe lângă ele, sunt, în general, împotriva celor care îl critică pe CA încercând astfel să-l ajute pe Traian Băsescu. Cred că, în momentul de față, pe scena politicii românești la nivel înalt nu există personaj mai nefast, mai malefic, mai distructiv decât TB. Chiar imperfect, chiar cu defectele menționate, CA mi se pare cea mai bună soluție alternativă dintre variantele realiste prezente în joc.
Referitor la al doilea reproș, că textele mele critice vizează mai mult autorii analizați decât argumentele acestora, îți răspund astfel: ai parțial dreptate când faci această observație, dar motivul meu este unul cât se poate de întemeiat. Cei pe care i-ai numit și pe care eu îi analizez nu sunt comentatori neutri, împarțiali, obiectivi. Ei sunt niște vehicule de imagine, de propagandă, iar lumea trebuie să știe de pe ce poziții, cu ce partipriuri, cu ce intenții și beneficii prestează aceștia.
Ei au foarte rar argumente originale, provenind din retortele gândirii lor de excepție. Argumentele pe care le utilizează aparțin unor direcții ușor identificabile în toate pozițiile publice ale puterii; ceea ce aduc ei nou este o originalitate stilistică, o prospețime a ambalajului care pe mulți cititori îi poate seduce mai ușor decât conținutul în sine. Ceea ce eu încerc să fac este să dezbrac prestația lor de tot ce este înșelător și manipulatoriu.
Nu de puține ori insă îi auditez și la argumente. Unde îi găsesc grav neconformi. Dar spune și tu : chiar merită să comentezi demolatoarea acuză adusă papagalicește lui Antonescu că chiulește de la lucrările parlamentului ? Simplul fapt că în jungla de abuzuri și inegalități și mafiotisme prin care navighează politicienii români de azi nu găsești altceva să-i reproșezi unui om decât că mai lipsește de la parlament sau că și-a amânat cu un an absolvirea facultății ca să fie repartizat împreună cu soția lui (așa erau vremurile acelea, confirm), nu ti se pare aproape un compliment?
It happens again…
„Bravura” de argat hot… Un om cu capul pe umeri si respect pentru propriul „blazon” nu ar incalzi la sanu-i generos o asemenea broasca raioasa… Rusine, Dinu Patriciu, ca esti… varza la HRM! Nu ca ar fi singurul mare sef din Romania care atrage ca un magnet slugile debile si santajabile… Asta-i boala nationala a sefimii din Romania: sa-si aleaga slugi proaste si manipulabile cu sforicele. Ca, altfel, li s-o parea ca le este amenintat postu’ de mogul nutzional… 😆