Intelectualii sunt EU!
Flaubertian și înconjurat de oglinzi, Andrei Pleșu nu pierde niciun prilej să se autodenunțe: intelectualii sunt EU!
Nu o face însă cu CNP-ul, pe persoană fizică, ci mereu la plural, dintr-o precaută Â nevoie de reprezentativitate. Are grijă însă să se multiplice doar pe sine și câțiva siamezi (ca nu cumva să fie luat la grămadă cu toți închipuiții ce și-au văzut și ei numele pe vreo copertă), și își marchează textele prin definiții ce remodelează semantica: „A fi „žrealist” e a căuta altceva și mai mult decît oferă realitatea”, sau „Umanitatea constă în capacitatea de a trata realul nu drept o instanță care își ajunge sieși, ci drept o infinită materie primă” ș.a.m.d.
Sigur, afirmații de genul celor de mai sus (axiome „grele” în maieutica pleșiană (sic!)) sună bine, au o anume profunzime și îmbogățesc cu un fior metafizic (dacă nu înlocuiesc chiar cu totul) sensurile de dicționar ale unor cuvinte. Ele reprezintă, literar vorbind, pecetea stilistică, amprenta de unicat ale unui scriitor reflexiv.  Dar, tocmai prin aceasta, prin misiunea lor de a sluji unicate, devin improprii generalizării, operării cu ele în dimensiunea fizică, plină de repetitivă rigoare, a vieții de zi cu zi.
E superficial și specios să tranșezi ca la abator: „dacă vrei arhitectură, abandonezi gata-făcutul peșterii”. Lucrurile sunt, în realitate, mult mai nuanțate. Drumul de la proiectul divin al peșterii la „erezia” arhitecturii nu e un simplu segment de dreaptă, cu origine și punct terminus, cu sens unic și fără detururi. El conține capcane și încercări care obligă la reflecție, la dubiu. Odată pentru că există persoane de înaltă spiritualitate care au ales, după experimentarea binefacerilor arhitecturii, să se întoarcă la simplitatea peșterii, apoi pentru că arhitectura, la extremitatea ei bombastică, încurajează lenea, țopismul și non-valoarea umană (că tot s-a pomenit de Casa Poporului).
De când e confruntat cu majoritatea ostilă a celor ce-l consideră băsist (cei mulți, „cu bravul lor semidoctism, cu farmecul lor gregar”), Andrei Pleșu explorează după minorități prietenoase în care să se refugieze cu statut de victimă virtuoasă și în numele cărora să contraatace  perorând olimpian.  A găsit „minoritatea gălbejită” a „valorilor rarefiate” și îi place să se proclame liderul și purtătorul ei de cuvânt („intelectualii sunt EU”). Ignorând însă că această minoritate nu conține doar liiceni, cărtărești, patapievici și tismăneni, ci mai include și „reacționari” de altă orientare (evident demni de tot disprețul) precum gomi, dinești, brebani, giurăști. Care, ce să vezi, sunt oripilați la fel de mult ca și domnul Pleșu de manele dar, în plus, au insolența de a se declara egal oripilați și de manelistul șef al politicii românești, cel pe care domnul Pleșu l-a votat la prezidențialele din 2009, cu argumente prezentate pe larg, în scris, din nevoia de justificare nobilă a unui gest ignobil.
Și aici ajungem la oful secret al autorului, la contradicția ce-i tulbură binefacerile siestei, ce-i înveninează dialogurile între patru ochi cu sinele: cum de nu mă mai crede nimeni, cum de nu mă mai iubește nimeni când eu, iată, susțin niște principii atât de substanțial corecte?
Stimate Andrei Pleșu, dar e simplu:
semidocții ăștia cu farmec gregar nu or avea bibliotecile somptuoase ale unora dintre recomandații dumneavoastră (Baconschi, Voinescu) dar au suficientă minte ca să înțeleagă un adevăr clar, dovedit: că toate aceste biblioteci nu le-au putut stăvili impulsurile native spre delapidare. Au furat în masă, la vedere, conștient, premeditat. La asta or fi bune cărțile? Asta ne învățați De-asta îi susțineți?
semidocții ăștia cu farmec gregar se uită, poate, la „divertismente TV cu iz de bordel”. Dar se uită și la aparițiile lui Traian Băsescu care i-a mințit, i-a umilit, i-a sărăcit, care vorbește si se poartă ca un om needucat, care-și denigrează țara ca să-și salveze pielea. Și apoi se uită la dumneavoastră cum, cu „purismul” bunului gust pe care vi-l revendicați, „apărați,lăudați, cântați” un astfel de om. Nu le mai spuneți, vă rog, că l-ați mai și criticat pe Băsescu.  Cât or fi ei de amnezici de la ștevie și tacâmuri tot își amintesc că și Adrian Păunescu le explica tot așa, după revoluție, cu citate autentice, cum l-a criticat el pe Ceaușescu. Direcția de curgere a unui fluviu o dă șuvoiul viguros, nu băltirile laterale nesemnificative.
Dacă lumea vă cere realism o fi și pentru că (v-ați pus problema?) e contrariată de ochelarii de soare pe care vă încăpățânați să îi purtați și când peste țară s-a lăsat umbra.
Dacă o majoritate copleșitoare a ajuns să vă deteste pe domniile voastre, cei numiți „intelectualii lui Băsescu”, este pentru că dumneavoastră, aceștia, sunteți „ai lui Băsescu” (înfrățiți cu Udrea, Blejnar ori Hăineală) și nicidecum pentru că sunteți intelectuali.
Există în țara asta intelectuali, nu puțini, ba chiar mult mai mulți decât cei „ai lui Băsescu”, pe care „semidocții cu farmec gregar” îi stimează, în ascultă, îi acceptă de modele. Pe aceștia, dumneavoastră, nu-i omologați, pentru că nu vă recunoașteți în ei, pentru că nu se recunosc în Eul dumneavoastră tutelar.
Ar mai fi multe de spus dar concluzia deja se poate desprinde:
nu, intelectualii nu sunteți doar dumneavoastră, cei „ai lui Băsescu”. Domniile voastre sunteți doar o părticică a acestora,  o mică insulă de oportunism. Intelectualitatea română conține și pe Doina Cornea, și pe Dorin Tudoran și, cu voia dumneavoastră, chiar și pe subsemnatul. Ori noi, poftim, eu, nu vă împărtășim (șesc) deloc  infatuarea prin care încercați să deghizați slăbiciuni umane în virtuți.
https://www.conteledesaintgermain.ro/intelectualii-sunt-eu/18-03-2013Editorialeandrei plesu,Blejnar,Casa Poporului,Doinea Cornea,Dorin Tudoran,Haineala,intelectualii lui Basescu,Sever Voinescu,Teodor Baconschi,Traian Basescu,UdreaFlaubertian și înconjurat de oglinzi, Andrei Pleșu nu pierde niciun prilej să se autodenunțe: intelectualii sunt EU! Nu o face însă cu CNP-ul, pe persoană fizică, ci mereu la plural, dintr-o precaută Â nevoie de reprezentativitate. Are grijă însă să se multiplice doar pe sine și câțiva siamezi (ca nu cumva...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint GermainComentarii prin Facebook:
Felicitari pentru articol! Compararea lui Plesu cu Paunescu ar trebui popularizata si repetata in blogosfera, pana la transformarea ei in truism. Nici o pedeapsa nu este mai potrivita pentru aceasta lichea profitoare. Apropos de comparatii: va puteti imagina o vitrina cu doua statui de ceara, in marime naturala, una langa alta, amandoi filozofi, amandoi cu studii in spatiul german si cu inclinatii filogermane, amadoi „de dreapta”, cum i-ar sta lui Andrei Plesu langai Nae Ionescu? Cat de penibil devine, in acest context, bursucul santajabil?
Conte, mi-a placut maniera simpla prin care maturati dusumeaua cu acei ”intelectuali ai lui Basescu”, carora umblatul prin biblioteci (unii au fost chiar si ambasadori pe la Vatican!), nu le-a estompat deloc instinctele de delapidare, mocirlindu-se promiscuu prin udreala, blejnereala si haineala…
Domnule conte, ati spus mult mai bine decat as fi putut s-o fac eu: nici intelectualii acestei tari nu sunt toti basisti, nici basistii nu devin prin asta intelectuali. O mica observatie; in ultima vreme dl. Plesu si-a pierdut cu totul tinuta de intelectual: injura ca-n piata!