Scorul acestui articol
[Total: 12 voturi. Media: 4.1]

“ Gândesc, deci greşesc!” imi adresează, prin intermediul comentariilor, o serie de întrebări pe care cred că şi le pun mulţi români în aceste zile.

Înainte de a încerca nişte răspunsuri cat se poate de oneste, simt nevoia să precizez că sentimente şi exasperări ca ale lui “Gândesc…” am trăit şi eu în 2012 când, după o decizie de validare a referendumului în urma căruia Traian Băsescu trebuia demis, a venit pe şest, “noaptea ca hoţii” o erată la acea decizie pe baza căreia referendumul a fost invalidat şi Traian Băsescu a rămas, pe mai departe, preşedinte.

Iată, în continuare, întrebările lui “Gândesc…” şi răspunsurile mele.

  1. Despre decizia CCR și documentele CSAT:

Din motivarea Curții Constituționale a României (CCR) reiese că decizia lor are la bază documente declasificate din cadrul CSAT. Problema este că aceste documente nu indică clar o infracțiune, ci, în cel mai rău caz, pot fi interpretate ca note informative. Dacă CCR deține dovezi care nu pot fi declasificate din motive de siguranță națională, atunci cum pot folosi aceste documente pentru a susține o decizie fără dovezi publice clare? Nu creează acest precedent riscul ca, pe viitor, să fie blocat accesul la platforme digitale precum Google sau WhatsApp fără niciun motiv public și fără nicio dovadă? Efectiv, de mâine s-ar putea bloca astfel de platforme fără explicații clare. Ce poate să gireze pentru corectitudinea deciziei acestor 9 oameni numiți politici, care nu sunt controlați de nicio altă autoritate?

Răspuns 1

Rămân la părerea cu care am încheiat articolul precedent de pe blog: decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale a fost dată la disperare, ca pe timp de război, dar fără ca războiul să existe sau să fie declarat oficial. Nu există acoperire legală sau constituţională pentru ce s-a făcut. Toţi foştii judecători CCR consultaţi înainte de decizia curţii au declarat fără echivoc că alegerile nu vor putea fi oprite. Şi au fost…

Documentele CSAT (cele care au fost declasificate şi publicate) indică o infracţiune, dar nu o probează. Fie pentru că probele nu există, fie pentru că, dacă există, nu pot fi făcute publice din motive de protecţie a surselor informative. În ambele cazuri decizia CCR lasă împresia sau chiar este un abuz de putere al unei instanţe faţă de care nu există procedura de apel.

  1. Precedentul creat de CCR:

Având în vedere acest precedent, în care CCR a anulat un proces electoral fără dovezi clare și publice, ce îi oprește să repete acest gest oricând un alt candidat nu este pe placul lor?

Răspuns 2

Referitor la crearea unui precedent în jurisprudenţa CCR, el nu a fost creat acum ci în 2012, cu erata. Atunci a fost anulat un Referendum după ce iniţial fusese validat, pe motiv că nu a fost atinsă cota de participare (o forţare abuzivă evidentă a numărului de alegători cu drept de vot la acel referendum).

Ce îi oprește să repete acest gest? Opinia mea este ca pe viitor nu îi va putea opri decât un sistem de justiţie corect şi ferm, frica de consecinţele încălcării legii.

  1. Legătura dintre promovarea candidatului și cheltuielile electorale:

În urma mai multor investigații personale pe acest subiect, am înțeles că dacă persoane fizice sau juridice aleg să promoveze un candidat din convingere, folosind resurse proprii și fără a avea un contact direct cu beneficiarul, este corect și legitim ca acel candidat să declare 0 lei cheltuieli electorale. Până când nu este dovedită și demonstrată o legătură între candidat și persoanele care îl promovau, declarația acestuia referitoare la cheltuieli este corectă. Cum este posibil ca în România, în 2024, să fie formulate acuzații publice înainte de a fi aduse dovezi clare?

Răspuns 3

Aici nu sunt de acord cu tine. Există şi o lege şi o Decizie a BEC care stabilesc nişte reguli stricte privind transparenţa cheltuielilor de campanie electorală şi interzicerea utilizării de materiale electorale nemarcate. Niciun material electoral al lui CG nu a fost marcat cu codul de identificare cerut. Mie, personal, asta mi se pare ceva foarte dubios. Sponsorul care a investit în campania electorală a lui CG peste 300K EUR să nu fi ştiut aceste reguli sau să le fi încălcat voit? Ca om de afaceri care juca electoral sume mari de bani mi se pare imposibil să nu fi ştiut regulile jocului. Iar dacă le-a ştiut, înseamnă că le-a încălcat cu un scop. Cu ce scop?

Apoi ipoteza că CG nu avea habar de imensa publicitate care i se făcea, chipurile, moca, şi de obligaţiile legale care îî reveneau privind transparenţa finanţărilor asociate, mi se pare, iarăşi, neverosimilă. Un personaj ca el, versat în comunicare şi bussiness, nu poate beneficia de prezumţia de naivitate în speţa asta. Intraţi pe Google – panouri şi afişe Călin Georgescu – imagini şi vă veţi putea face o idee despre dimensiunea acestei publicităţi.

  1. Declasificarea documentelor CSAT:

Aceste documente din CSAT, înainte de a fi declasificate, au fost văzute de premierul Marcel Ciolacu. Declarația acestuia, conform căreia „Am luat act de declasificarea documentelor CSAT […] în fața acestei realități, o voi sprijini pe doamna Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”, ridică întrebarea: dacă premierul le cunoștea deja, de ce a fost necesară declasificarea lor pentru a-și justifica public susținerea față de această candidatură?

Răspuns 4

Ca o justificare fată de propriul electorat care numai sentimente pro – USR nu are.

  1. Inconsecvența deciziilor autorităților:

Dacă procesul electoral prezidențial a fost anulat pe motive clare de interferențe străine, cum de aceste interferențe nu au fost identificate și în alegerile parlamentare? Chiar dacă nu au fost direct influențate, este evident că bulgărele de zăpadă al interferențelor (precum utilizarea TikTok) s-a rostogolit de la alegerile prezidențiale către cele parlamentare. În această situație, cum este posibil ca aceeași autoritate să ia două decizii complet opuse pentru două procese electorale desfășurate la doar o săptămână distanță?

Răspuns 5

Aici e vorba de calcule electorale şi de manevre politice. Logic ar fi fost cum spui tu. Dar, astfel, la situaţia actuală şi aşa foarte complicată s-ar mai fi adăugat şi un important factor de instabilitate – lipsa unui guvern legitim. După rezultatele alegerilor parlamentare guvernul actual şi-a pierdut din legitimitate şi, prin urmare, toate deciziile lui până la stabilirea unui nou guvern vor putea fi puternic contestate.

  1. Paralelă cu cazul fraților Tate:

Exista un precedent aproape identic cu cel al CG în istoria recentă: frații Tate. Cu ajutorul mass-media, cei doi au fost arestați, acuzați, abuzați, iar autoritățile au încercat să obțină informații de la toate persoanele implicate, pentru ca ulterior să se dea NUP și să se demonstreze că totul a fost o făcătură. A fost o decizie abuzivă de arestare a unor oameni fără nicio dovadă, cu oameni forțați să dea declarații mincinoase care apoi și-au retras aceste declarații, distruși mediatic de aceleași trusturi propagandiste. Putem să vedem că se întâmplă aceleași lucruri și acum, identic, în oglindă? Singura diferență, până la momentul actual, este că CG este în libertate (nu pentru mult timp), pentru ca apoi (dupa 2-3 ani sa se dea NUP si aici).

Răspuns 6

Da, există unele similitudini. Care indică precaritatea justiţiei din România şi dependenţa ei de unele influenţe străine. Dar să ne limităm la subiectul de la care am plecat. Să nu-l diluăm cu divagări de tabloid.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2024/12/Calin.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2024/12/Calin-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialeanularea alegerilor,decizia CCR,documentele CSAT,precedent CCR“ Gândesc, deci greşesc!” imi adresează, prin intermediul comentariilor, o serie de întrebări pe care cred că şi le pun mulţi români în aceste zile. Înainte de a încerca nişte răspunsuri cat se poate de oneste, simt nevoia să precizez că sentimente şi exasperări ca ale lui “Gândesc…” am trăit...Blog politic si polemic