Găști, clanuri, camarile
Văzând înverșunarea cu care unii susțin un personaj compromis și fără legitimitate cum este Traian Băsescu, te întrebi inevitabil ce resorturi nefirești se află în spatele încolonării lor.
Sigur, nu poți lua de bune explicațiile pe care ei înșiși le furnizează încercând să fugă de ridicol și compromitere morală. Îi auzi vorbind de patriotism, de interes național, de pericolul unei restaurații comuniste, de atașament pentru valorile europene și nord-atlantice, de apărarea justiției etc. Baliverne!
Da, e vorba de interes, dar nicidecum de unul altruist, național, transcendent, ci de interesul lor, cât se poate de propriu și personal, în forma sa grotesc exacerbată, Â dezgustător egoistă.
Se pot identifica trei structuri de coagulare a acestor descurcăreți fără opreliști morale, trei forme parazitare, grupate precum damnații pe cercurile spre infern, după gravitatea păcatelor săvârșite.
Găștile sunt formate din cei ce se oferă puterii pe tarabă, milogindu-se: suntem de vânzare, luați-ne! Cum vreți, la pachet, la promoție… numai luați-ne! Ne fascinează vecinătatea puterii, mângâierea ei, aburul privilegiilor. Dați-ne cât doriți dar dați-ne ceva, o ciozvârtă, o firimitură, să amirosim și noi din aromele voluptăților care vă desfată.
Cea mai renumită și demnă de dispreț gașcă ce a înflorit în ultimii ani în jurul puterii portocalii este aceea a intelectualilor lui Băsescu.
Urmează clanurile. Acestea creează ciorchini de profitori, adesea înrudiți, în jurul izvoarelor de îmbogățire ilicită ce ar trebui să alimenteze bugetul de stat. Față de membrii găștilor, care în schimbul unor servicii de lingușeală, pe măsura depravării lor, se mulțumesc să primească ce li se dă, apartenenții la clanuri delapidează în funcție de voracitatea și bunul lor plac iar apoi direcționează o parte din pradă, parandărătul, spre nivelul superior, spre camarile.
Putem exemplifica aici cu clanuri precum al vameșilor, al oamenilor de afaceri apropiați famigliei, al baronilor locali etc.
Cel mai aproape de infern, la dreapta lui Scaraoțki și mână în mână cu acesta ori cu prelungiri ale AND-ului său se află camarilele. Camarilele creează premisele și contextul conservării unei puteri corupte și dictatoriale. Din camarila lui Traian Băsescu – camarila amiral a corupției românești de partid și de stat – fac parte: șefii serviciilor secrete, care îi furnizează nașului muniție de presiuni și șantaj, șefii procuraturii și ai DNA, care declanșează la comandă politică samavolnicii precum hăituirea și intimidarea țăranilor pentru vina de a se fi dus la referendum, șeful fiscului, care drena sume uriașe spre partidul ce l-a promovat, cei cinci judecători ai CCR, care s-au substituit voinței a 7,4 milioane de români sfidând-o cu nelegiuirea lor … și exemplele ar putea continua.
Vreți destructurarea acestor găști, clanuri, camarile, spre a mai oferi o șansă de însănătoșire tării, o șansă de viitor copiilor voștri? Amânați-vă orice alt program ați avea și mergeți duminică la vot. Duminică 9 decembrie 2012 este o zi de grație, în care vi se dă o putere decizională egală cu a celor ce și-au bătut joc timp de 4 ani de viața voastră.
Toți aceștia (Băsescu cu întreaga familie, Udrea, Boc, Roberta Anastase, Videanu, MRU, Neamțu – usturoi, Ion Oltean, Blejnar etc., etc., etc.) cât sunt ei de bogați și de influenți se vor duce cu înfrigurare la vot. Ei știu prea bine că fiecare vot contează și se roagă, precum condamnații înaintea execuției, ca voi să fiți cât mai leneși, să lăsați dreptul vostru de vot neexercitat, Â pentru ca votul lor să se multiplice astfel, pentru ca ei să mai aibă o șansă de a scăpa de dat socoteală.
Iar dacă o undă de scepticism vă șoptește că n-ar avea rost să votați, pentru că și dacă îi schimbați pe cei de azi cu alții ar fi tot degeaba, Â și următorii vor fi la fel de netrebnici, eu combat acest scepticism spunându-vă:
Ce e de preferat?
Să știi că ești grav bolnav și să nu te tratezi, să lași boala să te distrugă în continuare nestingherită pentru că, mai devreme sau mai târziu, oricum vei muri
sau
să încerci o operație, fie ea și cu doar 50% speranță de reușită, pentru a-ți mai da o șansă, pentru a câștiga zile sau ani de normalitate alături de cei dragi?
https://www.conteledesaintgermain.ro/gasti-clanuri-camarile/03-12-2012EditorialeBasescu,Blejnar,Boc,Ion Oltean,MRU,Neamțu - usturoi,Roberta Anastase,Udrea,VideanuVăzând înverșunarea cu care unii susțin un personaj compromis și fără legitimitate cum este Traian Băsescu, te întrebi inevitabil ce resorturi nefirești se află în spatele încolonării lor. Sigur, nu poți lua de bune explicațiile pe care ei înșiși le furnizează încercând să fugă de ridicol și compromitere morală. Îi...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
CAPTIVITATE
Politica È™i artizanii ei au ajuns, în România zilelor noastre, o marotă ubicuă, o temă pe buzele tuturor. Acasă, la vecinii de deasupra, sau de dedesubt, pe acoperiÈ™uri, în pivniță, la iarmaroc, în cîrciumi săteÈ™ti È™i la chermeze cu mătuÈ™i, cumnați È™i soacre, nu se mai dezbat, ca-n vremurile prunciei mele, fleacuri È™i intemperii domestice, nu se mai bîrfeÈ™te cu hohot, nu se mai poartă beția divagatorie, taclaua plescăită, platitudinea existențială. Acum au întîietate sudalma anti-prezidențială, încruntătura partizană, umoarea „želectoralăË®, băÈ™călia È™i scuipătura de front. ÈšăriÈ™oara gîfîie schizofrenic, alimentată cînd de energiile „žpatrioticeË®, cînd de greața volubilă a celor două tabere: populația isterizată în contra lui Băsescu, respectiv ăialalți conaționali, scoÈ™i din minți de țelurile È™i stilul antantei potrivnice. Complexitatea realului, diversitatea firească a umanității autohtone sunt sacrificate, abuziv, în favoarea unui crochiu militar: „žus(e)liÈ™tiË® versus „žbăsiÈ™tiË®. Dacă te declari imun la circul local, sătul de ambele contraperformanțe, È™ovăitor, sau perfect exterior acestui tămbălău maniheist, care va să zică neimplicat, ba chiar inocent în materie de lătrătură politică, nu te crede nimeni. Ba din contră, devii, brusc, oleacă mai suspect: Oare nu practici o perfidă regie de camuflaj? Și nu cultivi, tocmai de aceea, tertipuri È™i dedesubturi părtaÈ™e?
Îmi vine în minte o scenă trăită undeva la începutul lunii iulie, anul ăsta. Familia mea găzduieÈ™te un finanțist suedez bine, surîzător È™i verde, la vreo 62 de ani. Un vechi amic de sindrofii È™i haz intercultural, apărut în preajma noastră la scurt timp după evenimentele din „™89, alături de soția sa româncă, profesoară de Istoria artei la miazănoapte. Omul revine, aÈ™adar, peste decenii „“ văduv, dar cicatrizat „“ în ograda alor mei È™i întrevede un concediu domol, torid È™i bine stropit etilic. Noi recuperăm parte din gaÈ™ca potatorică de odinioară È™i, laolaltă, facem o masă ardelenească, la vreo 6 kilometri de Arad, într-o curte cu multe mîțe È™i asfințit de eglogă. Numai că nimeni nu pare dispus să-l pieptene pe scandinav, să-i dea conversație, să vorbească despre mujdeiuri apotropaice, despre originile complicate ale palincii, ori despre Pasul Tihuța. Nimeni nu le pomeneÈ™te elogios pe Anita Ekberg, pe Bibi Andersson, pe divele de la ABBA. Stereotipiile cu bere, longevitate bălaie È™i frig lapon? Nu, nimic din toate astea. Mai e oleacă pînă la referendum È™i chestiunea trebuie puricată, întoarsă pe toate fețele, răstită. Avem voci supărate pe Băsescu? Avem (în jur de 50% +1)! Dar sictireli înspre coaliția USL? Ba bine că nu! Ce a urmat e lesne de ghicit: tați indispuÈ™i de rătăcirile fiilor, veri perplecÈ™i, cuscri ofuscați, gospodine militante, iubite didactice, bunici împăciuitoriÈ™ti, bebeluÈ™i plînÈ™i, mame zbîrlite, pisici cu mustățile în aperitive. Și, bineînțeles, un oaspete zăpăcit, fără afiliere, bănuind lucrătura unui tenace virus est-european, capabil să mătrăÈ™ească familii, altfel onorabile”¦
Intrat, ca tot românul, în joc, rețin din clocotul politic autohton două neajunsuri definitorii:
1. Degradarea continuă a ambianței multipartinice. E limpede pentru toată lumea că, pe ecranele televiziunilor noastre, nu urmărim evoluția unei întreceri civilizate între oferte politice ireconciliabile, ci participăm la (sau încasăm) un amplu spectacol de vulgaritate È™i trîmbiță demagogică. Formațiunile politice nu produc dispute echilibrate, demonstrații sau alocuțiuni de manual, nu fac turnire doctrinare, nu dau un subînțeles adult eforturilor de a-È™i surclasa opoziția. Mai toți pretendenții îÈ™i dau în petic sub reflectoare, behăie propagandistic, rîd prosteÈ™te, mîzgălesc, lăcrămează, insultă gros. (Cînd nu descalecă, încostumați, prin margini de provincie, pentru a-È™i aminti, cu ipocrită evlavie, de Mîntuitor, de amenitatea popească, de „žcele sfinteË®.) Cu asemenea exemplare, ai zice că democrația È™i competiția politică în genere nu sunt decît prilejuri supreme pentru tot soiul de manifestări dubiose: È™mecherie vioaie, ambîț psihiatrizabil, vanitate, neruÈ™inare, superstiție conjuncturală, linguÈ™eală, turbare.
2. Absența ideilor politice. Portretului de vedetă temperamentală i se adaugă frazeologia vidă a unui pragmatism ireductibil. Funcționarul superior È™i candidatul politic se recomandă, îndeobÈ™te, ca depanator de plai. El e, chipurile, cineva cu mînecile suflecate, preocupat de infrastructură, de salarii, finanțe È™i pensii, de industrie, de agricultură, de „žrealități concreteË®. N-are timp, prin urmare, de stat pe concepte, nu scrie pagini teoretice, nu conspectează filozofi. Cu cîteva excepții, politicianul român se bîlbîie scurt cînd e întrebat despre cărțile, valorile È™i înaintaÈ™ii Dreptei, respectiv ai Stângii. Apoi, eu nu È™tiu să existe în discursurile noastre parlamentare (ori în emisiunile TV cu oameni politici) semne ale vreunei preocupări reale pentru construcție È™i revizuire doctrinară. E un fapt È™tiut că nici în Apus, nici la Bruxelles instituțiile È™i dialogul politic nu sunt confiscate de naturi speculative. Și acolo primează replica aritmetică, expertiza statistică, detaliul juridic. Sau „žzîzaniaË® tehnică între eurosceptici È™i suporterii Europei federale. Cert e însă că la ei, familiile politice au habar de blazonul sub care trudesc È™i că nu au dificultăți în a vorbi convingător, din interiorul filozofiei proprii, despre libertate, autoritate, laicitate, stat de drept, constituționalism sau democrație. Or, la noi masa rotundă înseamnă schimb de trivialități È™i gloanțe, iar parlamentul, executivul È™i viața de partid sunt debuÈ™eele, prin excelență, ale poftei de hatîruri È™i fotolii. În iureÈ™ul politic românesc, reflecția e de prisos. Nu se iese la rampă cu idei, ci cu suficiență macho, gogoÈ™i, petarde È™i strîmbe. Iar cei cîțiva care propun niscaiva subiecte de amfiteatru, o tematică gravă, aceÈ™tia fie sunt luați de blegi È™i repartizați undeva în penumbrele scenei, fie stau alăturea cu realitatea politică, făcînd comentariu exterior sau profesorat merituos, dar fără amprentă „žla vîrfË®.
Suntem, cu o vorbă a lui Gabriel Liiceanu, „prizonierii clasei politiceË®. O captivitate nebună, opiacee, solicitantă; È™i un partener dominator incapabil de decență, sportivitate, patos civilizat È™i, totodată, străin de orice primenire ideologică, de orice frison cogitativ. Însă dincolo de lipsa cuviinței È™i a interesului pentru idei, politicienii noÈ™tri pur È™i simplu nu gospodăresc cumsecade țara. Îmi vine să cred că ne-am mulțumi È™i cu genul nebărbierit, machiavelic È™i lasciv, însă pus pe treabă, adică exigent cu sine È™i util într-un portofoliu. Sau cu un Talleyrand neaoÈ™, obsedat profesionalmente de chipul european al României. N-avem, din păcate, nici soiul ăsta.
Cum să procedăm în continuare? Exilul? Nu prieÈ™te oricui È™i oricărei vîrste. Apatia? Dar rămînem tot sub dumnealor, într-o variantă È™tearsă. Proteste sub cerul liber? Nu ține vremea cu noi. Nici jandarmeria”¦ ARD? E tot PD-L, acelaÈ™i PD-L, căruia i se alătură, ornamental, un mic compot de premianți neclari. USL? Dieu nous en préserve! PP-DD? Grotesc. Monarhie? Cu ce rigă? Intelectualii? Nu candidează. (Nici norodul nu suspină după ei”¦) Mai multă societate civilă? Cîtă? Mai multe ONG-uri, IMM-uri, bloguri deÈ™tepte, forumuri (È™i mai deÈ™tepte), scrisori deschise, escrocherii închise, Noi Republici, vechi idealuri?
Vin alegerile. Și zăpezile.
V-am citit cu multa atentie comentariul si partial va dau dreptate.Dar v-ati intrebat cui se datoreaza aceasta stare de degradare pe care o expuneti? Si clasa politica are in evolutia ei anumite repere, vectori, care o indreapte spre o anumita directie.Si cui se datoreaza vrajba din ograda ardeleana si in mod sigur din multe alte ograzi din tara?
Pute de la o posta a diversiune bashista! „usl, pdl, aceeasi mizerie!”… nu-i asa? Nu esti primul, dar esti cel mai sofisticat! hehehe! Gm.
Să remarcăm vocabularul inedit,bine utilizat într-un text rotund.Conte,această Vali(cred că este o „ea”) ar fi un câștig pentru forumul Dvs.S-o invităm să scrie mai des.
Foarte bune definițiile din text pentru „gașcă,clanuri,camarile”.Numai că ar trebui o analiză care să explice DE CE societatea românească permite ca formele de organizare socială să se agregheze în găști,clanuri,camarile.Fiindcă situația este „istorică”.Marile familii boierești,nu erau niște „clanuri”?”Camarile” nu au avut și Cuza,și Carol II,și Ceaușescu(acum și băSSecu)?Adică,vreau să spun că noi,românii,avem o tară ereditară:nu vedem rostul practicării puterii decât în folos limitat(pentru „noi și ai noștri”).Or puterea înseamnă altceva,respectiv optimizarea eforturilor unei societăți.Din cauza acestui viciu de fond(ereditar…),noi suntem pe ultimul loc în Europa ca nivel de trai deși suntem una din cele mai bogate țări europene.Poate criza asta și globalismul ne va trezi din această stare.
Mai de mult facea furouri(!) un film-sperietoare, „Ziua de dupa” (The Day After Tomorrow)… Ce-o sa se intample dupa 9 decembrie? Pai, atat timp cat guvernatorul Ba$$escu e in post, mare lucru nu se va schimba. El va executa ordinul venit de afara si-l va numi pm pe Ponta, apoi vor urma nesfarsitele sabotaje puse la cale de garda pretoriana… DNA, ANI, SRI, SIE, STS, SPP etc astfel incat lucrurile sa mearga tot mai prost. Raul trebuie inlaturat cu orice pret prin demitere, chiar impotriva vointei strainilor. Mai devreme sau mai tarziu, lucrul se va intampla, e inevitabil, e scris in legile omenesti. Eu nu-l vad pe ipochimen rezistand inca doi ani. Mult mai interesant va fi ce se va inampla dupa demitere? Personal sunt ranchiunos si teribil de razbunator… nu uit si nu iert nimic… si-am o gheara fara mila! Mi-as dori niste procese sumare si rapide pt respectivii… stiti voi care… nu intinse pe douazeci de ani, pana se prescrie fapta si se multiplica milioanele din conturile din banci straine. Nu! Imi doresc niste procese publice rapide, urmate de confiscarea totala a averilor si de ani grei de munca silnica… multa munca silnica… cum numai niste jefuitori de popor, niste asiatici sangerosi din stepa ruseasca, merita! Voi nu vreti asta? Poate indrazneste vreunul sa miorlaie „Sa lasam justitia independenta sa-si urmeze cursul!” ca-l trimit imediat alaturi de inculapati! Ceee? Asa au facut si comunistii? Da, si? Putin imi pasa! Eu asa simt! Daca nu se va face asa, vor scapa toti cu sutele de milioane furate de pe spinarea amaratilor, a bolnavilor, a copiilor, a handicapatilor… a celor lipsiti de tupeu… si ne vor rade in nas in continuare! V-o garantez sub semnatura: hehehe! Gm.
Motane, ai dreptate. In legatura cu „ce le-au facut comunistii”, ma gandesc de multe ori ca bine le-au facut! Aveau, in orice caz, destule motive s-o faca, iar daca ne uitam la ce sunt in stare basistii mai ca-ti iti vine sa le faci si lor la fel. Eu i-as trimite pt. inceput la salubritate sau in mina 🙂
Sa nu exageram, totusi. E suficient sa-i decuplezi de la toate robinetele puterii, ca sa-i vezi cum se ofilesc si se scutura. Mamaie, da-mi batista sa ma sterg la ochi, ca ma podidira lacrimile, ihi,ihi,ihi!
Eu cred ca ar merita o operatie cu peste 55% sanse de reusita, eventual spre 60!
Daca pe listele USL ar fi numai zombi, magoti, cercopiteci, Cristieni Cioaca, dar as sti ca astia NU vor face politica lui Basescu, i-as vota si in cazul asta. Pot sa vin si cu argumente rationale, dar am obosit sa le tot depan 😉 Nu votez oameni, nu dau doi bani pe votul uninominal, eu votez liste de partid si politici. De politica basistilor sunt asa de satul, asa de scarbit, incat vreau sa fie pedepsiti crunt la vot. N-am sa-i iert niciodata pentru felul in care ne-au jignit, ne-au dispretuit, ne-au lovit mamele (concediul meternal), copiii (alocatiile), bunicii (CAS-ul ilegal la pensii), profesorii, medicii, sentimentul national, pentru cum ne-au facut pe toti bugetarii asistati social cu mana intinsa, care fie tb. sa murim, fie sa plecam din tzara. Ma voi duce la vot si voi lovi cu sete cu stampila in USL, cu gandul ca fiecare vot pentru USL e o lovitura de bici electoral pe spinarea lui Traian Basescu. Nu ma intereseaza daca voi fi dezamagit sau nu in viitor: daca USL ma scarbeste, voi vota si impotriva lor, cand va fi sa fie. Acum insa stiu ce am de facut si nu voi sta pe ganduri nici o clipa.
Baieti, dati-va cu unguent, ca vine un morcov cumplit si e vai de fundul vostru!
Romani, razbunati-va acum!