Gafe de proşti sau strategii de oculţi?
Runda asta de alegeri prezidenţiale a răvăşit societatea românească mai ceva decât o gravă calamitate naturală. Dar într-un fel total opus.
Inundaţiile devastatoare din 1970, cutremurul catastrofal din 1977 i-au unit pe români în faţa naturii dezlănţuite. Aceste alegeri prezidenţiale din 2024 – 2025 îi dezbină şi învrăjbesc. Pentru că de data asta lupta este cu o natură complet diferită, cu natura umană.
În termeni deja consacraţi, suntem în plin război electoral (dar nu numai) între suveranişti şi progresişti. Între trumpişti şi sorosişti. Echivalenţele nu sunt chiar totale între categoriile enunţate, dar, pentru claritate şi simplificare, să acceptăm că suveranişti ≡ trumpişti şi progresişti ≡ sorosişti. Asta ca să stabilim ca ipoteză de lucru de unde îi vine, fiecărei grupări, lumina ideologică: de la Trump, respectiv de la Soros.
Liderul de necontestat al suveraniştilor a fost, până de curând, Călin Georgescu. Cum – necum, el s-a profilat ca un fel de guru peste o sectă. A generat în adepţii săi o credinţă oarbă şi o supunere de tip transă, fără întrebări sceptice şi fără spirit critic. Toţi susţinătorii lui CG au fost învăţaţi ca “maestrul” să le spună ce au de făcut şi ei să execute întocmai, fără crâcnire.
După decizia CCR de a-l elimina din cursa prezidenţială pe CG, tabăra suveranistă s-a văzut obligată să desemneze un înlocuitor pentru liderul său. Epigoni s-au găsit imediat să se autopropună. Astfel, cum Dumnezeu i-a creat pe Adam şi Eva, şi CG, în Edenul său, i-a ales dintre propuşi pentru a-i împinge în prima linie a luptei cu sistemul pe Gheorghe Simion şi pe Ana Maria Gavrilă.
La 4 zile de la celebra desemnare a tandemului succesoral toată lumea a putut constata falimentul acestei idei. Căci, la drept vorbind, adăugarea anonimei AMG la remorca notoriului GS nu a însemnat altceva decât o încercare (reuşită) de subminare a încrederii alegătorilor în Simion. Gurul CG a vrut să joace la două capete: nici să-l supere pe Simion prin nedesemnarea lui, dar nici să se dea pe mâna acestuia nominalizându-l ca moştenitor unic al zestrei lui electorale. Nu ştiu pe ce sfătuitori de taină se bazează domnul Georgescu, dar soluţia asta de continuare a luptei cu tabăra progresistă se confirmă pe zi ce trece a fi o mare gafă. În primul rând prin şubrezirea gravă a poziţie lui Simion, atacat la baionetă atât din interiorul AUR (Claudiu Târziu, George Becali) cât şi din exterior (România TV, Antena 3, B1). Apoi prin împingerea în prim – plan a domnişoarei Gavrilă, a cărei singură performanţă notabilă de până acum este că a reuşit să o depăşească în penibil chiar şi pe inegalabila până mai ieri Elena Lasconi.
Nici tabăra progresiştilor nu se simte mai bine. Aş zice, chiar, că a ajuns tocmai bună de pus pe aparate. Prin numirea lui Dacian Cioloş pe postul de consilier onorific al său, Ilie Bolojan îl scoate pur şi simplu din cursa prezidenţială pe Crin Antonescu. Astfel, marea alianţă de guvernare PSD – PNL – UDMR rămâne, practic, fără candidat la Cotroceni.
O fi fost ordin de la Macron, o fi fost ordin de la Soros, o fi fost iniţiativa genială a lui Bolojan, nu ştiu. Dar să-l readuci în memoria românilor pe Cioloş, cu dezastruoasele sale performanţe ca prim – ministru, tocmai acum, când ţara clocoteşte de mânie anti – sistem, este devastator pentru progresişti.
Aşadar, şi suveraniştii şi progresiştii s-au întrecut în aceste ultime zile în greşeli extrem de grave.
Cât aş fi de îngăduitor, nu cred că suntem în faţa unor simple gafe de proşti. Cred că, în ambele cazuri, avem de-aface cu strategii de oculţi care au urmărit scoaterea din lupta electorală a unor candidaţi nedoriţi de ei. Totul pentru a-i face drum liber unuia pe care îl preferă.
Iar preferatul lor, aşa cum rezultă din „raportul cost – beneficiu” al acestor mişculaţii, este fie Nicuşor Dan, fie Victor Ponta.
Cheia lămuririi acestei dileme se află la Elena Lasconi. Dacă se va retrage, înseamnă că sistemul l-a ales pe Nicuşor Dan. Dacă va rămâne în luptă până la final înseamnă că Victor Ponta va fi viitorul preşedinte al României.
https://www.conteledesaintgermain.ro/gafe-de-prosti-sau-strategii-de-oculti/19-03-2025https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/03/Nicusor-Ponta-500x333.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/03/Nicusor-Ponta-150x150.pngEditorialeElena Lasconi,gafe politice,Nicusor Dan,Ponta,suveranisti versus progresisti,tandemul Simion GavrilaRunda asta de alegeri prezidenţiale a răvăşit societatea românească mai ceva decât o gravă calamitate naturală. Dar într-un fel total opus. Inundaţiile devastatoare din 1970, cutremurul catastrofal din 1977 i-au unit pe români în faţa naturii dezlănţuite. Aceste alegeri prezidenţiale din 2024 – 2025 îi dezbină şi învrăjbesc. Pentru că...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Once is an anomaly.
Twice is a coincidence.
Three times is a pattern already.
Cum cele doua alternative propuse de Conte nu sunt mutual exclusive am sa merg pe varianta si/si: strategii de oculti prosti. Poate gresesc, dar daca ne uitam peste lume, pare ca ceea ce se intampla este mai degraba „opera” nascuta din umorile unor neterminati emotional cu prea multa putere discretionara, decat rezultatul actiunii unor genii malefice.
Şi gafe de proşti, şi strategii de oculți. S-au terminat inteligenții şi ” non-oculții” în politica românească.
De parcă, LOL, pe la noi, ar fi fost altădată altfel.
Deocamdată însă, este bine că am scăpat de un prost şi un ocult, care, în plus, avea probleme şi cu tărtăcuța.
Cred că Nicușor Dan este alesul. Victor Ponta e mai degrabă pe post de „iepure”.
Conte, ce n-au înțeles oculții, e că ai noștri-s niște proști.
In putine cuvinte, romanii vor alege intre o proasta si o cutra purtatoare de pantaloni. Evident, fara mine.