Furunculoza ca stil
(Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Mihaies intitulat „Mic tratat despre vecinatate”, articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-mic-tratat-despre-vecinatate-920467.html)
Jurnalistica lui Mircea Mihăieș capătă, pe zi ce trece, tot mai explicite caracteristici de furunculoză. Boală a lipsei de higienă în primul rând, înflorirea ei este favorizată și de o predispoziție a organismului de a secreta puroi în exces ceea ce, în cazul lui MM, s-a dovedit de mult o particularitate definitorie.
Mereu cu mâinile nespălate, înșfacă vreun gest discutabil al opoziției și și-l implantează pe post de stafilococ. După care își lasă natura microbiană să lucreze. Și astfel apare articolul său, o coptură oribilă, marca Mihăieș, în care s-a colectat tot ce are mai septic acest personaj.
Avem exemplul editorialului de azi. Punctul de plecare este protestul PSD la arestarea preventivă a lui Nicolescu. O acțiune de stradă fără vreo violență fizică, cu participanți scandând, fără a depăși gardurile de protecție. Și cu declarații politice, incluzând amenințări cu pedepsirea celor ce au încălcat legea. Atât!
Cum „furunculizează” acest caz Mircea Mihăieș ? Simplu: inventând, denaturând, pompând la greu puroiul din dotare, amplificând până la paroxism de cangrenă un protest incomparabil mai puțin grav decât dezlănțuirile prezidențiale la adresa judecătorilor, a CSM-ului, chiar a Curții Constituționale, atunci când deciziile acestora nu i-au convenit.
Priviți gradația dezinformării mihăieșiene:
1)     „Structurat după logică mafiotă, PSD-ul reacționează cu ferocitate”. Vreun exemplu de ferocitate a PSD-ului? Nici vorbă ! Dacă MM s-a gândit la mineriade îi amintesc două mici detalii: pe vremea aceea nu era la putere PSD-ul ci FSN-ul, iar printre cei care au pus umărul substanțial la succesul mineriadelor a fost,  alături de Iliescu, și Ministrul Transporturilor de atunci, Traian Băsescu.
2)Â Â Â Â Â „…devastarea sediilor, lapidarea, incendierea sunt metodele prin care ucenicii lui Iliescu își afirmă apartenența la idealurile pesedismului” Există măcar un singur exemplu de devastare de sedii, lapidare, incendiere imputabil „ucenicilor” lui Iliescu adică Ponta, Geoană etc? Niciunul! Doar penibile minciuni de fanatic.
3)Â Â Â Â Â „Ucenicul Ponta a reușit să combine într-o sinteză sinistră brutalitatea kaghebistă a lui Iliescu și perversiunea născută din lăcomie a lui Năstase”. Curat delir! Ce brutalitate kaghebistă a comis Ponta, ce îmbogățire peste noapte i-ar dovedi lăcomia? Puroi vârtos de manipulator, ce ar necesita o urgentă puncție la nivelul centrilor discernământului.
În final, „pour la bonne bouche”, din nou o mică lecție de gramatică și logică de care MM are atâta nevoie în aceste momente de surescitare.
a)     Formularea „tenorii cu căști în ureche” ar trebui rectificată. Sau „tenorii cu cască în ureche” sau „tenorii cu căști în urechi”. Că doar nu-și pun două căști in aceeași ureche !
b)Â Â Â Â Â Formularea „Ce calcule morbide îi determină ca, indiferent de culoare politică, să prefere onoarea în locul dezonoarei și luptei cinstite tactica pârjolirii terenului” demonstrează din plin confuzia și dezordinea din imaginarul autorului. Desigur, ar fi vrut să spună „să prefere dezonoarea in locul onoarei” dar, știți cum se întâmplă uneori: gura păcătosului adevăr grăiește…
Totuși o întrebare se impune: cum se explică faptul că niște oameni precum Cărtărescu și Mihăieș, cu meserii și pretenții de umaniști, comit atâtea greșeli gramaticale?
Parerea mea este ca cei doi sunt mai mult neglijenți decât agramați. E forma lor de a-și disprețui cititorii. Intrebarea mai justa ar fi însă de ce ei nu scriu corect din reflex? Răspunsul valabil cred că se găsește în lipsa lor de pedigriu în materie de cult pentru limba română. Probabil sunt la prima generație de literați.
Este exact aceeași situatie ca în cazul celor ce trebuie să învețe la repezeală să mănânce frumos. Memorează niște reguli, le aplică la ocazii, uneori cu succes, dar, îndată ce se regăsesc în lumea lor normală, revin la ce-au învățat în cei șapte ani de-acasă: la mâncatul cu mâna și la vorbitul cu gura plină.
Comentarii prin Facebook:
Draga Conte,
Se cunoaste ca sunteti un adevarat nobil. I-ati „mirosit” bine pe cei doi. Aceasta este, de mult timp, si impresia mea. (Acel articol in care dl. Cartarescu vorbeste despre prietenii lui, majoritatea liberali, mi s-a parut culmea mojiciei.)
Dl. Cartarescu este doar talentat, nimic mai mult. Or, a fi talentat nu inseamna a fi si om de caracter, a avea o inteligenta sclipitoare, profunzime in gandire sau mai stiu eu ce alte calitati. (Desigur, exista si astfel de cazuri, din ce in ce mai putine, din pacate.)
Despre dl. Mihaies nu consider ca am ce spune. Dvs. gasiti, de fiecare data, cele mai potrivite cuvinte in a-l descrie si a-i analiza articolele/gandirea putreda. Cred ca daca ar avea miros cuvintele dansului, nimeni nu i-ar putea sta prin preajma.
In alta ordine de idei…Uneori putem spune pe scurt ceea ce avem de spus/comentat, alteori este nevoie de explicatii mai ample. Asta, apropo de ceea ce zicea un „oaspete” de pe blog. Atat.
Si multumesc.