Forumiști și bloggeri

Reproșul cel mai frecvent pe care autorii criticați pe forumuri  îl aduc criticilor lor este că aceștia, ascunzându-și identitatea, au mentalitate de șuți cu cagulă ce te așteaptă la cotitură, sunt lași, sustrași judecății pe bază de CV și amprente, deci neomologabili  (Andrei Pleșu: ” Experiența Forum-urilor născute sub articolele mele nu mi-a priit. M-am văzut, brusc, asediat de psihologii contorsionate, grăbite să profite de libertatea practic nelimitată a anonimatului, a injuriei, a partizanatului, a aflării în treabă, a vanității„ AP: „Nu poate să nu mă flateze nerăbdarea cu care sunt așteptat la cotitură,…„).

Când nu mai au alte argumente, aceiași autori criticați aleg (direct sau prin țuțeri) să-și ridiculizeze criticii forțând jigniri cu ștaif, generalizări  nesăbuite (AP: „O domnișoară zglobie, în mod evident nu foarte chinuită de lecturi și reflecțiuni abisale, a constatat că…”, AP: „Cei mai mulți nu fac decît să se afle în treabă, cerșind un pic de atenție, un pic de prestigiu, o țîră de recunoaștere publică”,  @polichinelle: ” E È™i ăsta un public, desigur, dar nu e tot publicul È™i nu e nici partea lui sănătoasă, probă, frumoasă, lucidă,…”)  ori calificative persiflante: (@polichinelle: „scriitorime de subsol”, „glosatori nedormiți, „flăcăi murați”).

Eu, când aveam o rubrică permanentă la ziar, aș fi dat orice să pot afla părerile sincere ale cititorilor mei. Dar, din păcate, pe atunci nu existau forumuri în presa scrisă. Deasupra laudei sau muștruluielii, jinduiam după vocile de la celălalt capăt al firului, indiferent ce și cum aveau a-mi zice. Era dreptul lor să comenteze în orice gamă, drept câștigat prin timpul lecturii cu care m-au răsplătit.

Astăzi distinșii posesori de rubrică se poartă cu forumiștii de parcă le-ar fojgăi șobolani prin subsol.

Cei de la Dilema Veche, mai ales, administratorii de forum, îmbătați de tăria brendului revistei încă păstrat nerăsuflat de doi oameni, Andrei Pleșu și Radu Cosașu, răspund bezmetic forumiștilor neconvenabili (atunci când nu-i cenzurează).  Au impresia că valoare înseamnă fumurile din capul lor și miștocăreala gongorică. Nu-și dau seama că, spre deosebire de anonimii de pe forum, anonimi cu nickname, ei nu sunt altceva decât niște anonimi cu nume propriu, numele lor adevărat.

Referindu-se la forumiști, Andrei Pleșu spune că „e greu să răspunzi fiecăruia, iar dacă faci o selecție, riști să comiți o nedreptate față de cei lăsați în afară.„.

Da, dar când mulți dintre ei îți reproșează același lucru, ce pare mai mult decât întemeiat după argumente, a nu da un răspuns (fie el și la grămadă, dacă nu vrei să-l faci pe vreunul celebru) nu este tocmai o ieșire elegantă ci, mai degrabă, o eschivă.

Iată, articolul de față. Din 29 de comentarii (până acum), în 8 i se reproșează autorului cam același lucru: că a fost părtinitor și tendențios  în felul în care a ales să populeze cele două Românii, pentru a-și mobila după gust demonstrația.

Atunci când exemplifici România bună prin Antonescu și Geoană, cum de uiți să pomenești la România rea tocmai de liderul ei emblematic? Ca să nu mai vorbim de alte bijuterii, de alte podoabe ale acestuia lăsate în afara listei de martori?!

Să fie o nevinovată scăpare?  Să fie o figură de stil? De stil de a face analize cu final comandat?

Poate, totuși, se îndură să ne lămurească!

https://www.conteledesaintgermain.ro/forumisti-si-bloggeri/26-02-20132013-02-26T15:52:43+02:00Contele de Saint GermainEditorialeandrei plesu,blogger,Crin Antonescu,Dilema Veche,forumist,Mirc ea Geoana,Radu CosasuSunt ambele: și forumist și blogger.  Dar am fost și editorialist, cu nume și prenume, și autor cu poză pe coperta 4. Mi-am ales de fiecare dată costumul în funcție de bal, așa încât să mă simt cât mai adecvat și confortabil la momentul dansului. Atâta vreme cât, pe...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain