Scorul acestui articol
[Total: 1 voturi. Media: 2]

Ultima manifestare în spațiul public a lui Silvian Ionescu este un interviu pentru Ziare.com, acordat de acesta joi, 24 septembrie, 2015 (http://www.ziare.com/basescu/presedinte/dezvaluiri-exclusive-din-culisele-politicii-si-despre-razboiul-din-si-dintre-servicii-facebook-are-fir-care-poate-fi-taiat-interviu-cu-silvian-ionescu-1383883). Încerc să comentez câteva dintre declarațiile lui din acest interviu, cu speranța că vom putea înțelege mai bine omul și acțiunile sale recente. Căci, mi se pare important să știm ce l-a mânat cu adevărat în luptă: orgoliul rănit, patriotismul, jocuri de culise ori frustări ce-au dat pe-afară.
Una dintre frustrările recunoscute de S.I. este aceea că pentru funcția avută nu i se acordă încadrarea corectă, de patriot, ci este considerat, la grămadă cu alții, securist. Securist rău.
„Multi m-au acuzat ca am fost securist. Nu am fost niciodata securist. Am fost ofiter de informatii externe. Nu am urmarit niciodata un roman, nu am facut rau niciunui roman, niciunui strain. Am cautat informatii politice si economice necesare Romaniei, nu lui Ceausescu”.
Hmmm! Aici e de discutat. Să luăm cazul lui Traian Băsescu. Prin natura poziției și funcției lui, Silvian Ionescu era informat de toate potlogăriile făcute de Băsescu la Anvers. Ce a întreprins în această situație? A contribuit prin pasivitate, prin sprijin, prin complicitate la rămânerea lui Băsescu pe post. Cui a folosit asta? Poporului român sau intereselor abjecte ale securității ceaușiste? S.I. nu a avut curajul să se pună, vezi bine, cu omul Elenei Ceaușescu! Dacă ar fi făcut-o, aproape sigur că ne-ar fi scutit de 10 ani ulteriori de dictatură și dezumanizare băsistă!
Referitor la motivele ieșirii sale din tăcere, S.I. leagă dezvăluirile pe care le-a făcut în ultima săptămână de evenimentul mult așteptat al prezentării la post a noului ambasador al SUA la București. Teoria pe care o dezvoltă S.I. are în centrul ei rivalitatea și lupta internă dintre serviciile secrete și facțiuni ale acestora care își dispută politicieni și zone de influență din România.
Reporterul îl întreabă pe S.I.: „Spuneati ca ambasadorul SUA a venit sa faca ordine. Ordine in ce?”
Iar S.I. își începe pledoaria:
„In lupta interna dintre servicii si factiuni din serviciile romanesti, impreuna cu anexele din Romania ale serviciilor NATO. Serviciile straine sunt prezente in Romania si e firesc. Si noi avem ofiteri de legatura acolo, dar ei nu fac politica acolo”¦ Revenind la servicii, a fost ratat un mesaj important. Presedintele SUA s-a pozat in Biroul Oval cu ambasadorul Romaniei si familia acestuia imbracata in costum popular, in ie. Eu am citit in asta un semnal exceptional al SUA ca in Romania lucrurile trebuie sa se schimbe: v-am trimis ambasador, v-am primit ambasadorul asa cum l-am primit, deci, oameni buni, treceti la treaba! Si treaba incepe cu incetarea razboiului intern intre servicii si factiuni de servicii. E un mesaj si dur si ferm, dar e un cadou”.
Se deduce din cele de mai sus că există în România un război între servicii, de care vorbește S.I., și că acest război nu este deloc o glumă, din moment ce însăși Administrația SUA ar dori să-l stopeze. Și se mai deduce că S.I. nu se află în tabăra care acum domină lupta, care încearcă să obțină supremația, ci în una dintre celelalte, una care se zbate să recupereze terenul pierdut. Și în beneficiul căreia S.I. a pornit această gherilă a dezvăluirilor, lovind în toate direcțiile (și în Traian Băsescu și în Dan Voiculescu) pentru a acredita ideea că se află deasupra meschinelor interese de partid, că miza sa este binele țării.
Dar, oare, care facțiune a serviciilor secrete domină în prezent acest război și face totul pentru a-și consolida supremația? Ne răpunde tot S.I.: „E clar ca Iohannis a castigat cu o anumita parte a unui serviciu. Nici macar un serviciu intreg. Iohannis a iesit presedinte cu Facebook-ul. A functionat Facebook fara ajutorul serviciilor, inclusiv straine? Glumiti?”
Știm din presă că la ultimele prezidențiale SRI a jucat la două capete: Coldea cu Iohannis, Maior cu Ponta. „Partea unui serviciu”, la care se referă mai sus S.I., este gruparea din SRI condusă de Coldea. Ea a câștigat prezidențialele. Din moment ce S.I. o mustră pe aceasta pentru tendințele ei autocratice și susține teoria pacificării relației dintre facțiuni ale diferitelor servicii, rezultă clar că S.I. nu aparține taberei Coldea. Dar, pe de altă parte, îi susține pe Iohannis și Blaga.
Taberele se reconfigurează altfel decât ni se părea nouă de pe margine că sunt. Primirea, de către însuși Obama, a directorului SRI Eduard Helvig și a noului ambasador al României la Washington George Maior, are pentru S.I. o semnificație de ordin, implacabil, al americanilor: „lucrurile trebuie să se schimbe la București! Supremația facțiunii din SRI condusă de Coldea trebuie să înceteze”.
Nu știu dacă ieșirea la bătaie a lui Silvian Ionescu face parte din planul pe care l-a adus în valiza sa diplomatică noul ambasador al SUA în România, un plan de „schimbare a lucrurilor la București”. S-ar putea ca S.I., cu șiretenia deprinsă într-o viață tumultoasă de înalt ofițer de informații, să fi profitat de conjunctura politică și să fi brodat această teorie cu ceva fantezie și unele inserții de adevăr, tocmai pentru a da greutate în plus dezvăluirilor sale.
De obicei, însă, rotițe ca S.I., aparținând unor angrenaje extrem de solid ermetizate, nu sar de pa ax altfel decât la ordin. Probabilitatea ca S.I. să fi răbufnit pe cont propriu, dintr-o criză de orgoliu sau de conștiință sau de patriotism, mi se pare extrem de redusă. Ceea ce, însă, nu ar trebui nesocotit, este o posibilă contraofensivă, din proprie inițiativă, a unei facțiuni rivale binomului SRI „“ DNA, astfel încât aceasta să încerce a-i atrage atenția noului ambasador al SUA la București asupra unor aspecte sensibile ale realităților profunde românești. Cum ar fi faptul că poporul acestei țări nu este dispus să tolereze la nesfârșit protejarea de către SUA a unor personaje odioase precum Traian Băsescu.
Vom vedea în zilele următoare dacă S.I. se potolește (ori este potolit) sau, dimpotrivă, dacă își continuă nestingherit, asaltul sicofanct. Și vom înțelege mult mai bine decât acum substratul „crizei sale de conștiință”.

Contele de Saint GermainEditorialeambasadorul SUA la Bucuresti,Barack Obama,Basescu la Anvers,Dan Voiculescu,Elena Ceausescu,Facebook,Florian Coldea,George Maior,Klaus Iohannis,securist,Silvian Ionescu,SRI - DNA,Victor Ponta,Ziare.comUltima manifestare în spațiul public a lui Silvian Ionescu este un interviu pentru Ziare.com, acordat de acesta joi, 24 septembrie, 2015 (http://www.ziare.com/basescu/presedinte/dezvaluiri-exclusive-din-culisele-politicii-si-despre-razboiul-din-si-dintre-servicii-facebook-are-fir-care-poate-fi-taiat-interviu-cu-silvian-ionescu-1383883). Încerc să comentez câteva dintre declarațiile lui din acest interviu, cu speranța că vom putea înțelege mai bine omul și acțiunile sale recente. Căci, mi se pare...Blog politic si polemic