Scorul acestui articol
[Total: 21 voturi. Media: 4.4]

Pacifistul Călin Georgescu a declanşat un război româno – român. A pus pe tabla socială a României un magnet şi brusc, la cei doi poli ai magnetului, s-au aliniat două armate furioase.

Cum sare în ochi din imaginea care ilustrează acest articol, avem de-a face cu o armată roşie şi cu una albastră. Păcat că lipseşte din poză şi o armată galbenă, la mijloc, căci, dacă tot vorbim de România, un tricolor ar fi dat bine la efecte speciale.

Dar, oare, chiar lipseşte armata galbenă? Dacă priviţi mai atent fix la mijloc, în potcoava magnetului, în arcul de triumf al metaforei, există şi o a treia componentă, mai numeroasă decât suma celor două armate polarizate, care, însă, fiind mai discretă, mai tăcută şi, mai ales, necolorată, trece neobservată. Este armata nehotărâţilor.

Din punctul de vedere al analistului politic, al ziaristului, al “influencerului”, care credeţi că ar fi cea mai avantajoasă poziţionare în raport cu cele trei armate identificate mai sus?

Depinde în ce sens “avantajoasă”.

Cei mai mulţi dintre cei amintiţi au ca principal reper audienţa. Audienta activă. Pentru ei o poziţionare avantajoasă înseamnă să se alăture armatei cu cea mai mare priză la publicul combativ. Pe ei nu-i prea interesează masa amorfă, a celor care nu s-au hotărât exact pe cine preferă, a celor tăcuţi sau, mai rău, indiferenţi. Aceştia nu intră în polemici spectaculoase, nu scriu comentarii zdrăngănitoare în social media, nu participă la manifestaţii de stradă, deci, în materie de plus – valoare adusă la capitolul emoţii şi excitare socială aproape că nu contează.

Aşadar, cei ahtiaţi după popularitate, după recorduri de urmăritori şi like-uri, evident că nu se vor orienta spre “armata galbenă”. Ei vor alege tabăra roşie sau tabăra albastră în funcţie de beneficiile estimate de pe urma acestei aderări şi de istoricul lor partizanal.

Pe de o parte Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Marius Tucă, Florin Zamfirescu, Dorel Vişan, Dan Puric, Anca Alexandrescu, Laurenţiu Botin, …

Pe de altă parte C.T.Popescu, Dan Andronic, Dan Tapalagă, Victor Rebengiuc, Tudor Chirilă, Oana Pellea, Mihai Gâdea, Cosmin Prelipceanu, …

Nu vi se pare cel puţin bizar că aceste nume sonore, având cariere apreciabile în spate şi o imagine de apărat, au renunţat complet la nuanţe şi neutralitate şi s-au aruncat orbeşte în acest război iscat în jurul lui CG?

Nu vi se pare greu de explicat cum de ei nu găsesc decât calităţi la ai lor şi defecte la ceilalţi? Cum niciunul dintre aceştia, nici măcar la alibi, nu are pornirea să prezinte propriului public şi părţi din reversul medaliei?

De fapt nu e greu de explicat! Poziţionarea într-o tabără sau alta (combatantă să fie ca să dea like-uri şi să nu adoarmă lumea), este însoţită de mize mult mai mari decât păstrarea unui echilibru deontologic. Aici vorbim de influenţe politice, de finanţări care vin pe filierele apropiate fiecărei tabere, de bani din publicitate, de şantaj, de relaţii personale şi instituţionale, de promisiuni pentru viitor.

În afara celor dispuşi să facă (aproape) orice compromis pentru audienţă şi beneficiile colaterale, mai există şi categoria celor care interacţionează cu publicul din dorinţa de a pune în dezbatere faţete ale realităţii pe care le consideră importante, dar care sunt mai puţin discutate pentru că nu generează valoare “comercială”.

Pe cei din această categorie nu-i motivează atragerea de publicitate sau creşterea cu orice oreţ a vizibilităţii lor mediatice. Ceea ce pun ei pe primul plan este onestitatea mesajului şi utilitatea acestuia pentru cei mulţi şi tăcuţi din armata galbenă.

Evident că în felul acesta, prin refuzul de a trece cu arme şi bagaje în armata roşie sau în armata albastră, aceşti “influenceri” minoritari vor primi critici din ambele armate aflate în război. Iar laude din armata galbenă vor fi mult mai puţine pentru că, aşa cum am mai spus, aceasta este, predominant, o armată tăcută.

De-asta închei repetănd afirmaţia din titlu: e mai greu şi neprofitabil să fii echidistant decât să te înrolezi într-o tabără combatantă.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/02/magnet.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/02/magnet-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialecompromisuri pentru audienta,polarizarea societatii,razboi romano roman,tabara nehotaratilorPacifistul Călin Georgescu a declanşat un război româno - român. A pus pe tabla socială a României un magnet şi brusc, la cei doi poli ai magnetului, s-au aliniat două armate furioase. Cum sare în ochi din imaginea care ilustrează acest articol, avem de-a face cu o armată roşie şi...Blog politic si polemic