Cum recunoaÈ™tem „žacoperiții” grei din societate?
Â
Există două indicii care nu dau greÈ™: numirile în poziții cheie È™i protecția în fața justiției.
La formarea guvernului CioloÈ™, multe voci conectate la canalele neoficiale de comunicare ale SRI È™i SIE au pronunțat în spațiul public, cu circa o săptămână înainte de desemnare, numele viitorului premier. În diverse emisiuni televizate „žoracole” precum Traian Băsescu, Robert Turcescu, RareÈ™ Bogdan îl indicau pe Dacian CioloÈ™ ca premier nu prin supoziții ci prin certitudini. Iată ce declara Traian Băsescu pe când Klaus Johannis pretindea că poartă consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier:
„žPreședintele Klaus Iohannis cunoaște deja numele premierului pe care îl va desemna, acesta fiind Dacian Cioloș. Prin consultările prelungite președintele Iohannis sacrifică stabilitatea guvernamentală în favoarea unor beneficii de imagine. Uneori, un președinte poate lucra și la imaginea lui. Dar, dacă pentru imagine sacrifici stabilitatea guvernamentală, cu siguranță este un cost prea mare pentru țară, mai ales când știi numele premierului Cioloș pe care vrei să-l desemnezi„.
O atât de mare precizie previzională, venită nu din toate punctele cardinale ci strict din direcția unor emițătoare care È™tie toată lumea cui aparțin, nu poate fi încadrată la „žclarviziune analitică” ci la pregătirea terenului pentru o mutare deja decisă.
Singura întrebare era: cine il revendică pe Dacian CioloÈ™? SRI sau SIE? Încă de la propunerea sa de către România pentru înaltul post de Comisar European, această nedumerire era întemeiată. Atunci, la numire, nu a surprins atât numele desemnatului, cvasinecunoscut, cât unanimitatea cu care a fost susținut de puterile statului. Prin alianța sa matrimonială cu fiica unui înalt demnitar francez devenise un obiectiv de maxim interes pentru SRI. Prin viitorul său loc de muncă, Bruxelles, părea să devină omul potrivit la locul potrivit pentru SIE.
Indiferent ai cui epoleți îi poartă pe sub sacourile sale civile (dacă poartă astfel de epoleți, È™i eu cred că da), el are, din zona respectivă de influență, o primă comandă. Un „žmandat”, cum, pardon, s-a scăpat o altă acoperită din guvernul CioloÈ™ pe care o voi numi imediat.
Traian Băsescu vorbea despre „žacoperiți” ca despre persoane cu dublă comandă: una pe linie militară, alta pe linie statală. Dacian CioloÈ™ infirmă această bicefalitate prin faptul că el ar putea avea È™i un al treilea cap, la Bruxelles.
Suntem, deci, fericiții beneficiari ai unei coordonări triunghiulare: Bruxelles, servicii secrete, statul român. Cum va fi fost constituită, în această împrejurare, echipa guvernamentală de „žtehnocrați”? Și-a ales premierul miniÈ™trii prin proprie voință sau, cumva, i-a primit în plic?
De pildă, cum o fi fost înscăunată doamna ministru Prună la Justiție? O fi fost, domnia sa, o lumină orbitoare prin profesionalism È™i performanțe juridice anterioare, care l-a vrăjit pe domnul CioloÈ™ cu un CV zdrobitor? Sau, cumva, era la momentul acela o cârtiță bine acoperită în subteranele Bruxelles-ului pe care, camuflatorii ei s-au gândit că ar putea s-o exploateze mai bine prin activare în guvernul României?
Prea mult securism de tip ceauÈ™ist se ascunde în această persoană (È™i când spun asta mă gândesc la descendență, la cruzime, la disprețul față de semeni È™i de drepturile lor, la o plăcere sadică de a se vedea furnizor de suferință) pentru a nu înțelege că ea este răul în misiune, cu un mandat primit la desemnare care nu are nimic de-a face cu interesul României.
La Raluca Prună e mai uÈ™or decât la Dacian CioloÈ™ cu stabilirea apartenenței acoperite deoarece nerăspunzând explicit la întrebarea (retorică, desigur) a lui Traian Băsescu dacă a lucrat în trecut pentru SIE, a răspuns, fără să fi dorit asta,  implicit.
Nu mă voi obosi să extind analiza È™i asupra altor miniÈ™tri tehnocrați numiți la investirea guvernului CioloÈ™. A făcut-o pe larg presa È™i concluzia ce se desprinde este că domnul premier a avut libertatea de a selecta pentru propriul cabinet cel mult 4-5 persoane, È™i acestea pentru domenii marginale. Ministerele cheie, pentru putere dar È™i pentru bani, au fost împărțite între SRI È™i SIE. Putem conchide, deci, că guvernul actual nu este unul de tehnocrați ci unul de acoperiți.
Al doilea indiciu pentru depistarea unora dintre acoperiții infiltrați prin scorburile societății (pentru a-i face bine, desigur) este protejarea lor în fața justiției.
Crede cineva cu mintea clară că Dinu Pescariu, Florian Walter, Claudiu Florică sau Dragoș Dobrescu, denunțători în dosarele Microsoft, ANRP sau restituiri Sector 2 unde DNA a declarat prejudicii de 400 mil. Euro se bucură de intangibilitate pentru alt motiv decât acela de a fi fost acoperiți ai serviciilor? În primă fază, ei fuseseră plasați în acele inginerii financiare pentru a produce bani negri pentru servicii (ca în cazul Hexipharma). Când fraudele au fost date în vileag, rolul lor s-a schimbat în denunțători, fiind prin acest artificiu È™i exonerați de vină È™i uitați cu banii furați la ei.
Altor acoperiți, precum Videanu È™i CocoÈ™, li s-a cerut un mic sacrificiu personal (câteva zile de arest preventiv) pentru a fi apoi eliberati È™i ascunÈ™i protectiv într-un con de umbră din care le mai vedem scăfârliile năduÈ™ite doar la chiolhanuri selecte È™i pe plajele de fițe.
Să adăugăm aici È™i un „ždescoperit”, pe Daniel Moldoveanu, È™eful comunității naționale de informații, consilierul preÈ™edintelui Traian Băsescu, protejat de servicii fără prea multă imaginație, prin transformarea lui bruscă din infractor în denunțător, de îndată ce potlogării de mare anvergură care îl vizau au fost aduse la lumină de Horia Simu.
Dar cel mai spectaculos exemplu de protejare, de către servicii,  în fața justiției, a unui acoperit de marcă (exceptându-l pe Traian Băsescu, un caz mai complex) este cel al lui Sorin Blejnar. Tot traseul profesional al acestuia indică o creÈ™tere a sa de către servicii cu o grijă È™i atenție cuvenite unei mari speranțe operative. Indicat în sute de mărturii ca punct terminus pentru È™păgile din vămi, agățat de DIICOT (în 2012, pe vremea lui Bica) în dosarul Motorina, cu prejudiciu constatat de peste 55 milioane de euro, Blejnar a fost protejat  (de cine oare?) în aÈ™a fel încât, până de curând, nu a făcut nici măcar o zi de arest preventiv.
Recent, însă, dosarul său a explodat. Curtea de Apel l-a condamnat la 5 ani închisoare (derizoriu față de cei 8 ani dați profesorului Mencinicopschi pentru o vinovăție È™i un prejudiciu infinit mai mici dar, totuÈ™i, mai mult decât nimic) È™i, se pare că, o decizie favorabilă la instanța supremă ar putea fi condiționată de punerea pe hârtie de către Blejnar a unor amintiri penale despre Traian Băsescu.
Infiltrarea de acoperiți, în sine, este o practică normală în activitățile de intelligence. Problema e ce fac acei oameni în deghizamentele lor. Dacă servesc interesele poporului, e bine. Dacă, însă, servesc interesele unor clanuri infracționale (cazul celor de mai sus protejați de justiție) sau ale unor grupuri oculte cu interese antinaționale (cazul unora dintre miniÈ™trii cabinetului CioloÈ™), atunci e grav.
Dar, poate, cel mai grav este ca serviciile secrete să-È™i infiltreze acoperiți în justiție pentru a o transforma pe aceasta în câmp tactic. Această intruziune nu ar trebui permisă cu niciun chip. Pentru că, altminteri, ar însemna că am înlocuit justiția cu o vânătoare de vrăjitoare. Ceea ce, se pare, se cam întâmplă în mandatul doamnelor Prună È™i Kovesi.
https://www.conteledesaintgermain.ro/cum-recunoastem-acoperitii-grei-din-societate/22-08-2016EditorialeAdriean Videanu,ANRP,Claudiu Florica,Daniel Moldoveanu,Dinu Pescariu,dosarele Microsoft,Florian Walter,guvernul Ciolos,Hexipharma,Horia Simu,Klaus Johannis,Laura Kovesi,Raluca Pruna,Rares Bogdan,Robert Turcescu,SIE,Sorin Blejnar,SRI,vanatoare de vrajitoare DragoÅŸ Dobrescu Există două indicii care nu dau greÈ™: numirile în poziții cheie È™i protecția în fața justiției. La formarea guvernului CioloÈ™, multe voci conectate la canalele neoficiale de comunicare ale SRI È™i SIE au pronunțat în spațiul public, cu circa o săptămână înainte de desemnare, numele viitorului premier. În diverse emisiuni...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Informatie de o gravitate extrema. In disperarea de a-l prinde pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea cu orice pret, si sa il acuze ca a recrutat in serviciul Internelor persoane fara drept, DNA a culminat ancheta penala cu o perchezitie cu mascati in centrul operativ din Razoare al DIPI – serviciului secret al Ministerului de Interne. Cum au intrat mascatii adusi de procurorii DNA intr-o baza secreta, astfel incat sa-i puna pe burta sub amenintarea armelor pe agentii DIPI si sa ridice sute de kilograme de dosare, frizeaza penalul, pentru ca mascatii nu aveau certificate ORNNIS.
Insa si mai grav, auzim ca procurorii DNA au ridicat dosare intregi de chitante prin care se plateau informatorii, colaboratorii si ofiterii acoperiti ai DIPI. Cum chitantele nu se fac in servicii pe numele real al persoanelor, ci pe numele de cod (conspirativ), procurorii DNA ar fi purces si la ridicarea registrelor cu identitatea reala a agentilor acoperiti ai DIPI, chipurile sa faca ancheta pe coruptie. Unde s-a mai vazut sa se deruleze asemenea anchete impotriva unui serviciu secret. Asta nu e atentat la siguranta nationala? Ce serviciu secret mai este DIPI daca niste procurori au ridicat listele cu informatori, colaboratori si agenti acoperiti, si o buna parte din lucratorii de la DNA le cunosc deja? Cine are interesul ca unul dintre cele mai importante servicii de informatii ale Romaniei „“ cel al Internelor, sa fie decimat? Si bomba vine chiar acum: cica procurorii DNA vor sa inculpe in foarte scurt timp cateva zeci de sefi si lucratori de prima mana ai DIPI cu aceste chitante, pe motiv ca s-ar fi facut plati fictive. A si inceput citarea pe capete la DNA a ofiterilor DIPI…
Dar de ce nu se apuca DNA sa faca asemenea anchete si la SRI sau la SIE? Ca si acolo tot asa se platesc agentii acoperiti? De ce nu ridica si registrele de acolo sa aflam cati magistrati si politicieni au fost racolati? E clar ca asistam la o batalie intre servicii, in prag de alegeri, in care DIPI va fi distrus cu DNA-ul astfel incat sa nu mai fie posibila monitorizarea institutiei prefectului (atributie a DIPI) si alegerile sa poata fi manarite de actualul guvern de tehnocrati.(luju.ro)
Vazand cum marile tunuri date Romaniei au in centrul lor pe marii acoperiti ai neamului, ma intreb daca serviciile care-i protejeaza au vreo legatura cu interesele Romaniei.
In ultima vreme am tot mai apasat sentimentul ca orice discutie s-ar purta in spatiul public (deci si pe blog, conform deciziei Inaltei Curti), despre ce se intampla si cu cine se intampla in tara asta, e un fel de „Poiana lui Iocan” sau o „dezbatere morometeasca. Adica „adanc”, adevarat, de bun simt, dar nefolositor pentru ca nu-i pasa nimanui de ce crede „poporul”, mai ales cand se remarca numai cu critici si atitudini „antisecuriste”. Pai, n-am stabilit ca in spectacolul sangeros din ’89 s-a jucat cu rezervele pentru ca adevaratii actori erau deja ocupati cu sfasierea prazii inca dinainte sa se „prinda” iubitii conducatori ca „turistii rusi” infratiti cu occidentul decadent au treburi serioase pe aici?! Si nu stie acum si un copil ca potul cel mare a fost castigat de o halca a securitatii, cea mai imunda, ca orice tradare, care, ulterior s-a prasit prin sciziparitate, infectand toata conducerea Romaniei (ca niciun securist nu mai poate accepta ca odrasla sa ar fi buna de munca, oricat de nedotata intelectual ar fi, un loc intr-un minister se gaseste…)?! Daca un guvern politic isi poate ascunde „gradatii” dupa un program de partid si ii pune si la treaba, ca au de dat socoteala in Parlament, astia „tehnocrati” sunt eliberati de orice obligatie… Daca le spui iresponsabili, se supara, dar exact asta sunt. Sau sunt responsabili in fata altora. Problema acoperitilor se pune acum la alt nivel. Ca in bancul cu capra rabinului: „Sa fie securisti, dar ai nostri, poate sunt un pic patrioti, s-ar gandi si la amaratul asta de popor…” Dar, se pare ca au venit de la Bruxelles cu o misiune (fiind deja plecati acolo cu o misiune) si nu se lasa pana nu o termina. Si misiunea si tara. Ati vazut vreodata un sofer „de serviciu” in misiune? Asta nu respecta nicio regula de circulatie pentru ca „e acoperit” de misiune…Cam la nivelul asta sunt. Si daca te uiti pe niste CV-uri, o sa constati ca nu e deloc exagerata comparatia cu soferii…As fi curios sa stiu cat din PIB-ul Romaniei se cheltuie pe activitati ale serviciilor si ce randament dau banii astia… Chiar! Cu ce se ocupa serviciile la noi, in afara supravegherii propriilor cetateni? Cei ce strigau in 12 ianuarie, in strada, „moarte securistilor” pe unde or mai fi? Sau erau chiar securistii din halca castigatoare? Prea multe intrebari si chiar daca ai raspunsuri la ele, nu-ti foloseste la nimic. Nici in munti nu mai ai loc de retragere, ca i-au chelit astia de tot. Am inteles ca madam Merkel vrea sa activeze „apararea civila” si face apel la populatie sa-si faca rezerve de apa si hrana. Cred ca aici s-a vrut sa se ajunga cand au fost invitati „refugiatii”. Noi, avand cam 0,5 securisi pe cap de locuitor, n-am avea a ne teme, pe langa faptul ca ar fi un mare impediment sa-si faca tot poporul provizii de hrana…
P.S. Cum recunosti acoperitii?! Pai e simplu: oricate critici le-ai aduce, ei isi continua neabatut drumul, pentru ca au primit ordine. Nesimtirea si aroganta cu care abordeaza orice discutie, refuzul de a purta un dialog pe teme neprestabilite in fisa postului lor…Pentru ca nu dau explicatii decat superiorului. Si cred ca ocuparea celui mai inalt nivel al functiilor in stat de catre angajati ai serviciilor s-a facut incepand cu Basescu. Si daca asta e tot ce au ei mai bun, sa ne fereasca Dumnezeu!
Mi se pare ciudat ca nu spui o soapta despre cel mai „cocotat” (in momentul de fata) dintre acoperitii vietii politice.
Desi ti-ai exprimat, in mai multe rinduri, sperante ce s-au dovedit desarte in legatura cu acest individ, stie toata lumea ca nu lipsa onestitatii de a recunoaste, fie si doar implicit, ca l-ai cintarit gresit, te impiedica sa-l aduci in discutie.
Si-atunci? Ii rezervi, poate, un „numar” special?
Contele a sperat si el ca omul, dar nu s-a inselat.Daca se insela il si vota, ceea ce n-a facut-o.Si eu il votam daca credeam vreo iota in imaginea pe care i-a creat-o propaganda securista.