Scorul acestui articol
[Total: 58 voturi. Media: 4.9]

Sâmbătă 19 noiembrie 2022 a avut loc la Opera Naţională  din Bucureşti premiera baletului “Lacul lebedelor”.

Deşi spectacolul era de mult sold out, am avut bucuria să primesc în ultima clipă o invitaţie şi să particip direct la acest eveniment.

Primul lucru pe care l-am constatat, panoramând sala din loja în care fusesem găzduit, a fost farmecul retro al momentului de dinaintea primului gong: luminile calde, murmurul discret al spectatorilor, acordurile de încălzire ale orchestrei şi publicul altfel decât îl întâlnim pe stradă, zi de zi. Nu domina eleganţa ostentativă (deşi în câteva cazuri a fost şi ea prezentă) ci o grijă respectuoasă pentru onorarea momentului. Şi bucuria generalizată a participării la o raritate de povestit mâine celor dragi.

M-am referit la lojă nu ca să fac pe grozavul ci ca să introduc în această mărturisire următorul comentariu: gazda mea, cel care mă invitase acolo, era asaltat, în pauze, de persoane dornice să-l salute. Am descoperit, cu această ocazie, o formă de curtuazie artistică pe care o credeam dispărută din obiceiurile  aristocratice ale românilor.

Cu agresivitatea deşănţată a uniformizărilor progresiste din aceşti ultimi ani, cu frenezia unor ideologi nesăbuiţi  de a dărâma statui în numele “corectitudinii politice”, cu mimetismul de duzină al unor tineri politicieni locali, aveam impresia că orice rezistenţă la aceste forme oribile de mutilare a fost eliminată.

Iată, însă, că nu e chiar aşa! Rezistenţa prin artă încă există. Gazda mea nemaiavând vreo poziţie influentă, nu era salutată din oportunism. Era salutată din respect pentru ceea ce reprezenta şi din solidaritate de breaslă. Am văzut în asta o formă de nobleţe zbătându-se, încă, să nu dispara.

În condiţiile actuale din România, cu sărăcie în ţară şi război la graniţe, funcţionarea instituţiilor de artă devine ceva de-a dreptul eroic.  De aceea montarea de către Opera Română din Bucureşti, la standarde onorabile, a baletului “Lacul lebedelor” trebuie salutată ca o mare victorie.

Şi ca un act de curaj managerial având în vedere că Piotr Ilici Ceaikovski este rus iar Oleg Danovski Jr., regizorul acestui spectacol, este ucrainean.

Când în lume sunt smulse de pe socluri statuile lui Shakespeare şi Cristofor Columb, când se scoate de pe ecrane filmul „Pe aripile vîntului”, care a primit 8 premii Oscar, când scriitori celebri precum Mark Twain, Dickens şi Shakespeare sunt eliminaţi din manualele şcolare pentru rasism, când Ukraina interzice romanul lui Lev Tolstoi “Război şi Pace” iar Putin afirmă că “Ukraina nu a avut niciodată o tradiție a propriei sale statalități”, iată că o instituţie culturală majoră din România are temeritatea de a pune alături un rus şi un ukrainean într-un demers cât se poate de pacifist şi nobil: realizarea unei opere de artă.

Spectacolul a fost o reuşită. Publicul l-a savurat acordând aplauze generoase la solo-uri şi ovaţii la final. Distribuţia, extrem de tânără, a reunit balerini din Japonia, Spania, Republica Moldova şi România care au lăsat impresia unei echipe talentate, omogene, fără bariere de cultură şi comunicare.

Ca la orice premieră care se respectă, actorii, corpul tehnic şi un număr de invitaţi speciali au participat, după spectacol, la o agapă.  Prilej cu care am putut să-i observ pe protagonişti de aproape, în varianta lor naturală, fără machiaj şi costumaţie de scenă, fără transfigurarea impusă de rol. Vă mărturisesc că toţi, fără excepţie, mi s-au părut foarte frumoşi. Iar fetele, superbe.

Ce bine ar fi dacă arta ar putea inspira politicul. Dacă armonia ar înlocui războiul. Dacă partea frumoasă a fiecăruia dintre noi ar eclipsa părţile noastre urâte.

Ce bine ar fi dacă exemplul Operei Române din Bucureşti ar fi urmat şi de alte instituţii artistice de prestigiu, obligându-i pe politicieni să meargă mai mult la teatru şi la concerte, să reflecteze mai profund, să se perfecţioneze prin forţa unificatoare a artei, nu prin tehnici electoraliste de dezbinare.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2022/11/Lacul-lebedelor.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2022/11/Lacul-lebedelor-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialearta inspira politica,Ceaikovski,Oleg Danovski Jr,Premiera Lacul Lebedelor. Opera Nationala BucurestiSâmbătă 19 noiembrie 2022 a avut loc la Opera Naţională  din Bucureşti premiera baletului “Lacul lebedelor”. Deşi spectacolul era de mult sold out, am avut bucuria să primesc în ultima clipă o invitaţie şi să particip direct la acest eveniment. Primul lucru pe care l-am constatat, panoramând sala din loja în...Blog politic si polemic