Cine și-a propus să ne dezumanizeze?
Dacă ar fi să plasăm poporul român, așa cum a fost el lăsat de la Dumnezeu, între extremele existená¹iale formulate de Plaus („Homo homini lupus est”) și Seneca („Homo sacra res homini”), ne-am confrunta cu o contradicá¹ie greu de împăcat. Românii sunt, pe de o parte, somnolená¹i á¹£i contemplativi, îndurători á¹£i blajini, ospitalieri á¹£i colocviali dar, de-i calci pe coadă á¹£i depăá¹£eá¹£ti anumite limite cu ei, iute devin explozivi á¹£i aprigi, eroici á¹£i greu de înduplecat.
Punându-l deoparte pe Vlad Ṭepeá¹£ cel vândut azi amatorilor de senzaá¹ional (un produs al cronicarilor á¹£i legendelor, nu se á¹£tie cât de conform cu originalul din epocă), nicăieri în tipologizările obiective sau în cliá¹£eele istoriei românii nu sunt înfăá¹iá¹£aá¹i ca niá¹£te barbari.
Nici cruzi ca hunii, ce-á¹£i mutilau copiii – băieá¹i „producandu-le cicatrice faciale si deformandu-le nasurile pentru a-i face mai „fiorosi” la maturitate”, nici sângeroá¹£i ca tătarii, ce măcelăreau populaá¹ii întregi apoi jefuiau á¹£i incendiau oraá¹£ele cucerite.
Românii á¹£i-au construit de-a lungul istoriei lor sedentare o imagine mai degrabă de „băieá¹i buni”. E adevărat, uneori cu metehne balcanice – de dat cu jula ori de umblat cu bacá¹£iá¹£ul, alteori cu răutăá¹i neaoá¹£e – de celebrat moartea caprei vecinului dar, esená¹ialmente, prietenoá¹£i, afectuoá¹£i, milostivi, fiiná¹e de casă á¹£i de suflet.
De-o vreme, însă, pare că cineva á¹£i-a propus să schimbe această imagine idilică despre români, să îi prezinte drept un popor tarat á¹£i dezumanizat, ce ar trebui trecut prin focul suferiná¹elor exemplare pentru a mai putea primi o á¹£ansă la recuperare. Se acá¹ionează metodic, la nivel de instituá¹ii esená¹iale, ca să ni se implanteze un nou ADN, cu spirală corcită, prin care să uităm cine á¹£i de ce suntem noi á¹£i să devenim ce á¹£i cum vor alá¹ii.
Ieri presa a anuná¹at, pe un ton triumfalist (cu foarte mici excepá¹ii), că preá¹£edintele Johannis a respins cererile de graá¹iere formulate de Monica Ridzi á¹£i Gheorghe Mencinicopschi.
Tot ieri, în Parlament, s-a aplaudat vestea că Dan á¹¢ova poate fi arestat preventiv.
Cu vreo trei zile în urmă, era adusă la DNA, spre a fi încătuá¹£ată preventiv, o gravidă în luna a 7-a, Crinuá¹a Dumitrean, ce mai avortase odată din cauza stresului. Culmea cinismului, în nemăsurata lor grijă pentru om, procurorii au cerut la sediul DNA á¹£i o ambulaná¹ă. Care chiar s-a dovedit necesară.
Întreb: sunt acestea comportamente de români autentici, de instituá¹ii normale, puse în slujba omului á¹£i a dreptului fundamental al acestuia, la viaá¹ă? Sau asistăm la experimentarea unor instrumente de tortură fizică á¹£i psihică, setate pe modul „intimidare” (ca să nu spun „exterminare”) de un „Mengele reloaded”?
Klaus Johannis ni se prezintă, cu fiecare apariá¹ie, tot mai cazon, mai sec, mai androidic. De parcă trecerea timpului transformă în el, la vedere, pielea în armură nituită, sângele în ulei ancrasat, sufletul în cuvinte moarte (nu Goethe spunea : „cuvintele sunt imaginea sufletului”¦”?).
Ce-o fi fost oare în capul lui când, putând să ni se înfăá¹iá¹£eze uman, printr-o graá¹iere, a ales să se laude cu inima sa artificială, de plastic, întorcând capul în altă parte?
În ce fel ar fi avut de suferit lupta anticorupá¹ie dacă preá¹£edintele i-ar fi iertat pe cei doi care au stat deja un an în închisoare á¹£i care, fiecare în felul lui, întruneau circumstaná¹e temeinice de clemená¹ă? Mai ales că ambii erau percepuá¹i de lumea de pe stradă mai degrabă ca victime colaterale ale mizeriei politice dâmboviá¹ene decât ca personaje nocive pentru comunitate. S-ar fi creat un precedent? Ce precedent? Că preá¹£edintele poate fi á¹£i sensibil la suferiná¹ele semenilor? Că poate fi á¹£i om, nu doar un primitiv cinic precum cel de dinaintea sa?
Cât despre apetitul pantagruelic pentru arestări preventive al DNA-ului, am priceput: umilirea prin cătuá¹£e face parte din efectele speciale, de tip hollywoodian, ale grandioasei coproducá¹ii româno „“ americane consacrată făptuirii justiá¹iei prin teroare á¹£i delaá¹iuni. Există însă o singură problemă: partenerii strategici ne cer nouă să facem în România ceea ce ei, la domniile lor acasă, nu á¹£i-ar permite nicicând să facă. Ca á¹£i cu închisorile secrete. La prosti, la sclavi, nu pe malul Potomacului, in sanctuarul democratiei. Păi e corect? E respectuos? E moral?
Asta se numeá¹£te dezumanizare planificată. Asta se numeá¹£te experiement de animalizare.
Se pare că cineva are interesul să transforme un popor bland, compasiv, pacifist într-un soi de dihanie nefrecventabilă. A cărei sacrificare, dacă, la un moment dat, se va impune, să nu stârnească prea multe proteste á¹£i păreri de rău.
Suntem asaltaá¹i din toate direcá¹iile de alogeni care se jură că vor să ne facă bine. Dacă e nevoie, chiar cu forá¹a. Am aflat cu ocazia asta, via DNA (Kovesi „“ ce nume românesc), via Preá¹£ediná¹ie (Johannis „“ ce daco-roman neaoá¹£), că „lupta impotriva corupției este prioritatea absolută È‹n România”, nu dezvoltarea È™i progresul țării „“ cum am fi crezut noi, naivii. Pustiim totul, desfiiná¹ăm mediul de afaceri autohton, paralizăm administraá¹ia publică a tării, arestăm selectiv, pentru palmares, fără să ne gândim la conseciná¹e á¹£i, odată cu poporul, vor dispărea á¹£i corupá¹ii. Eficient plan. á¹¢i patriotic!
Seduá¹£i de atâta efervescená¹ă justiá¹iaristă nici nu vom mai avea timpul să observăm că nu mai á¹£tim ce-i lacrima pentru durerea aproapelui, că hrana noastră s-a esená¹ializat până la nivel de sânge á¹£i suferiná¹ă de semen. Vom deveni niá¹£te cyborgi ai universului, adică ai nimănui. Fără á¹ară á¹£i fără identitate.
Primul pas se face acum: dezumanizarea.
Comentarii prin Facebook:
Generalii frumosi si liberi de la SRI au iesit in strada visand o tara ca afara, unde activeaza rivalii lor de la SIE. Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis
http://www.catavencii.ro/securisti-au-fost-securisti-sunt-inca/
Într-adevăr excelente textele lui Cris, È‹n privinta metodelor perfide de propaganda, cum ar fi Astroturfingul le văd mai mult ca mijloace de manipulare, le-am atras atentia celor din PSD È‹ncă de la È‹nceputul lui 2014 că sunt vulnerabili la manipulările prin Internet(Facebook), ca au un management politic slab, ca nu au comunicatori È™i personalități de valoare care să iasă È‹n evidență la televiziuni, poate cu excepția lui Serban Nicolae, că mizează prea mult pe electoratul din mediul rural, pe săraci, acum cei din PDL (îi cunosc bine pe mulți) nu cred ca sunt atât de inteligenți să facă manipulări reușite, de genul turului II din noiembrie 2014, cred că este mai degrabă mâna serviciilor, dar PSD este asociat mult cu figura lui Ion Iliescu, pe care generația mea È™i cele mai tinere tinere îl consideră responsabil de multe rele ale tranziției (un fel de țap ispășitor), când mă refer la răutatea alogenilor sigur nu sunt nici șovin nici naționalist fanatic, cu toate că mă consider patriot, am în vedere faptul că regimul comunist a vrut să înlocuiască creștinismul cu ideologia marxist-leninistă, dar nu prea a reușit, totuși procentajul mare de sociopați este explicabil nu neapărat printr-o răutate structurală a unor etnii, prin ura lor viscerală față de români(am avut și noi destui sociopați) ci prin lipsa educației, prin sărăcie È™i frustările create de ea, cum bine a sesizat Cris și prin renunțarea la creștinism ori È‹n favoarea doctrinei/ideologiei marxist leniniste ori în favoarea unui naționalism primitiv și inuman, cultivat mai ales de fasciști, È‹n ce priveÈ™te tema raportului È‹ntre democrația reprezentativă È™i a cea participativă sa fim serioÈ™i, suntem departe de ambele, democrația era un surogat È™i È‹n perioada interbelică când o oligarhie lacomă trăia pe picior mare iar majoritatea populației de la sate o ducea rău neavând nici pământ nici educație È™colară, dezvoltând industria È™i oraÈ™ele comunismul i-a scos pe mulți din mizerie, È‹nsă fără proprietate privată, piață È™i concurență a falimentat economic, dar ce avem noi acum: instituții democratice debile pe planul resurselor umane, managementului È™i al reprezentativității È™i o societate civilă aservită, de fapt niÈ™te slugi plătite de afară sau din țară de diverÈ™i oligarhi, gen Soros, instituții sau corporații, incapabilă să asigure latura participativă, cu toate aerele penibile ale unor oengiÈ™ti, ieÈ™irile È‹n stradă in mare masura manipulate È™i solicitările aberante cu greu le putem defini ca forme de participare eficientă, cu impact notabil.
Mai intai as vrea sa fac elogiul postarilor Doamnei Cris. Mai rar asa inteligenta, mai rar atata informare, mai rar atata logica, mai rar atata dreptate. Domnia sa ii poate face praf pe toti guvernantii cu ministrii lor cu tot, doar pocnind din degete. Bravo ei! Totusi, nu stiu cum sa spun, domnia sa analizaza totul de la inaltime… e bine si asa… dar noi traim pe pamant, adesa lipiti de pamant.
Acum, hop si si eu, daca tot n-am alta treaba! Pe timpul lui Ceausescu, activistii incercau macar sa salveze aparentele, desigur ca nu reuseau, noi ne faceam ca muncim, ei se faceau ca ne platesc… ba unii mai prosti chiar munceau si nu se alegeau cu nimic.
In sfarsit, astazi avem un guvern de specialisti porecliti tehnocrati, ba chiar si un presedinte cam tehnocrat la cap. Ce vreau eu sa va spun de fapt, e ca din primul moment mi se pare ca anumiti indivizi, organisme sau servicii… nici nu stiu cum sa le zic… ne mint in fata, cu aerul ca nu le pasa daca ii credem sau nu. Asadar, o mica armata de contopisti de la Bruxelles… nici nu stim de fapt cum au ajuns acesti indivizi pe acolo… in frunte cu unul Ciolos, pe care nu stii de unde sa-l apuci, toti platiti cu salarii europene de 6000 de euroi plus cheltuieli, lasa toti balta situatia lor sigura, mai mult decat imbelsugata, si se reped buluc sa ocupe locuri in guvern in polul coruptiei europene, adica guvernul Romaniei, pe salarii de maxim 1500-2000 de euroi. A castiga cat mai mult din munca ta e normal, e o lege a firii. Dar cand renunti la un loc caldut si bine platit in capitala Europei si te muti pe un sfert din salariu in Fanarul Europei, ceva scartaie, ceva e ascuns. Nimeni nu face asta de bunavoie, fiecare are interese personale… doar daca nu e cumva ORDIN! Atunci, evident, cu placere! Mai ales ca… nu am nicio indoiala… salariul european este depus lunar in cont.
Acum urmeaza partea cea mai naspa… cine ce interes are ca sa aiba o echipa de marionete, in frunte cu Iohannis si guvernul lui, in fruntea Romaniei pe cale de disparitie? Cum cine? Pai, multinationalele interesate in primul rand sa aiba o forta de munca super-ieftina in zona si sa distruga tot ce se produce in tara, ca sa vina ai cu produsele si afacerile lor. Avem un guvern numit de straini in interesul strainilor! Daca observati Parlamentul e paralizat cu ajutorul DNA, la fel politicienii, primarii, judecatorii neobedienti. In situatia data, gasesc ca serviciile, adica patriotii neamului, ar trebui sa se implice, sa ne protejeze. Ti-ai gasit! Pai astia au fost primii anihilati prin agentii straini numiti in fruntea lor! Nu va dau nume, ca-i stiti! Garfield, motanu de pe acoperis
Singura problemă fiind aserțiunea: „žfiecare în felul lui, întruneau circumstaná¹e temeinice de clemená¹ă”.
Nu am urmărit-o pe Monica Ridzi îndeaproape dar am văzut-o o dată sau de două ori închisă fiind, È™i sincer să fiu, nu mi-a lăsat impresia unei persoane care se căieÈ™te sincer. Dimpotrivă, mi-a lăsat impresia unei persoane prefăcute, care urmăreÈ™te să trezească simpatia È™i compasiunea în ceilalți È™i în general care urmăreÈ™te prin orice mijloace să iasă cât mai repede de acolo. Dacă decizia grațierii ei ar fi căzut în seama mea, nici eu nu aÈ™ fi spus da. Pentru că, vorba aia, Dumnezeu e bun dar nu È™i prost.
În schimb, dacă m-ar fi lovit fulgerul compasiunii, aÈ™ fi dat o „žraită” prin închisorile patriei È™i aÈ™ fi ales unul sau doi locatari tineri, care au ajuns acolo din diverse motive să le zic circumstanțiale, de mediu, de familie etc, care nu au cerut niciodată grațierea, cu nume necunoscute, È™i le-aÈ™ mai fi dat o È™ansă. Dar nu foÈ™tilor politicieni.
De altfel, dacă omenia este noțiunea din centrul acestui articol, de ce o legi de grațierea unor oameni politici? Presupun că putem găsi în închisori foarte mulți oameni cu merite semnificativ mai mari decât orice fost guvernant ajuns după gratii, indiferent de culoarea lui politică. Ar fi chiar esențial să ne gândim la ei în primul rând.
Cât priveÈ™te încercările unora de-a ne dezumaniza, este un lucru pe care n-o să-l reuÈ™ească niciodată. Decât parțial È™i pe alocuri. Poate dacă calitatea de OM ar fi ceva superficial, ar reuÈ™i. Dar ea fiind parte din ADN-ul românilor, cu cât vor încerca mai mult, cu atât se vor arde mai repede.
Monica Ridzi plateste, sigur, si pentru greseala ei dar, in buna masura, pentru EBA. Care, ca toata familia Basescu, e ocolita de justitia noastra independenta si mult laudata / sprijinita de Johannis. Macar din perspectiva asta (ca sa atenueze efectele unei justitii tendentioase pe care vrea sa ne-o vanda drept feciorelnica) si tot ar fi fost un gest indreptatit. Ca sa nu mai vorbim ca femeia a stat un an inchisa, e bolnava si, mai ales, are doi copii mici (2 si 5 ani) bolnavi de aceeasi boala rara, limfatica, ca si ea. Pana la urma, daca nu pentru astfel de cazuri s-a inventat institutia gratierii, atunci pentru care? Pentru avocata mafiei imobiliare? De doua ori in acelasi an? De Mencinikovschi vad ca nu zici nimic. El ti se pare a fi fost politician? Si condamnat pe bune?, in cazul ambilor, e vorba de aceeasi persoana care, intre o fapta crestineasca (la care ii dadea dreptul Constitutia) si o barbarie politicianista, a ales-o pe ultima.
Chiar crezi sincer ca tinerea dupa gratii a celor doi ajuta cu ceva justitia sau societatea? Sau ideea de dreptate? Sau imaginea noastra de popor european?
De Mencinikovschi nu am zis nimic pentru că nu cunosc cazul lui. Nici despre Ridzi nu È™tiu multe detalii dar observând-o în câteva ipostaze, am avut senzația clară descrisă anterior. Și atunci, când vezi că omul respectiv, uzând de aceleaÈ™i trucuri populiste, mimează, îÈ™i pune o mască, parcă nu îți mai vine să empatizezi cu el, fostul È™i actualul om politic.
Nu cred că ținerea după gratii a celor doi ajută în vreun fel justiția sau societatea, în mare vorbind. Dar cred că îi ajută pe ei, în măsura în care sunt vinovați. Îi ajută să evolueze ca oameni, să acumuleze o anumită experiență necesară lor, pe calea pe care singuri È™i-au ales-o când au comis acele fapte, dacă le-au comis.
Acum, eu sunt de acord că Iohannis e de piatră (de exemplu, acelaÈ™i Iohannis a anulat festivitatea tradițională de 1 Decembrie pe motiv de doliu #colectiv dar a ciocnit cupe de È™ampanie cu membrii noului guvern, dacă nu mă-nÈ™el) È™i nu-ți contrazic raționamentul. Obiecția mea era vizavi de simpatia pe care textul încearcă s-o trezească față de Ridzi.
În ce-l priveÈ™te pe Băsescu, parcă nu demult protejata lui avea serioase probleme cu sistemul (justiția È™i serviciile).
„Se pare că cineva are interesul să transforme un popor bland, compasiv, pacifist într-un soi de dihanie nefrecventabilă. A cărei sacrificare, dacă, la un moment dat, se va impune, să nu stârnească prea multe proteste á¹£i păreri de rău.” Exact…e asomarea dinaintea sacrificarii…Cine si-a propus? Cine stim cu totii si n-avem voie sa spunem.
Il auzeam mai ieri pe domnul Parvulescu la RomaniaTV sustinand cu seninatate inutilitatea parlamentului, a democratiei reprezentative adica, si instaurarea democratiei participative overall. (Domnii Vosganian si Bolcas ii raspund abrupt ca e o perdea de fum care ascunde dorintza de instaurare a conducerii de catre un singur om si ca aceasta s-a mai practicat in istorie. In revolutia bolsevica – si a avut ca si consecinta instaurarea unei dictaturi, miscarea nazista, anarhismului spaniol i s-a pus cruce cu Franco, peronismul, fujimorismul, si cate altele s-au facut avand ca stindard „participarea si vointa poporului”) Isi continua dizertatia cu tema „strada” raspunzand la ideea de manipulare cu un „daca exista manipulare inseamna ca aceasta populatie are nazuinte”, in sensul ca existenta manipularii ar fi justificata, curatata moral, de faptul ca oamenii au niste dorinte si sperante legitime…… Ce mizer !!!! Regula numarul 1 a unei propagande eficiente este ca aceasta sa porneasca de la sperante, temeri, nemultumiri, prejudecati, dorinte reale ale populatiei si a le deforma si canaliza pe directia dorita de propagandist. Cu ce este aceasta diferit de atitudinea celui care da telefon, face si o mica sceneta, convingand pe cineva ca sotul, sotia, copilul au avut un accident si au nevoie de bani? – cu nimic, si aceasta porneste de la o temere reala a cuiva si o canalizeaza spre beneficiul escrocului. Principiul dumnealor, al propagandistului si escrocului, e acelasi: Escrocheria si manipularea sunt justificate… de ce? pentru ca exista sinceritate si aceasta poate fi exploatata ca naivitate. (Mai sa fie, domnul Parvulescu vrea sa fie un Edmund Hillary al propagandei? Hillary urca Himalaya pentru ca exista, Parvulescu isi pune aureola de erou cu un „manipulam pentru ca exista sperante si dorinte legitime ale unei populatii?”) Imi ramane doar sa-l citez pe Noam Chomsky, nu? „E important sa constientizezi ca totusi campaniile politice sunt construite si conduse de exact aceiasi oameni care vand pasta de dinti si masini”. Se vinde si se fura orice, inclusiv visuri, sperante, idealuri…
In occident se practica o combinatie a democratiei reprezentative si participative. Germania o practica, Elvetia, Austria. In Statele Unite, de la originile constitutiei, amendamentul unu vorbeste despre dreptul la petitie si in orice localitate vezi hotarari luate in asa numitele Townhall Meetings, discutarea unor masuri locale cu populatia – cea mai mare de acest fel fiind cea de la deciziile de refacere a New Orleans dupa Katrina. Se vorbeste si se aplica din ce in ce mai mult conceptul de guvernanta colaborativa (open source governance, collaborative governance) in efortul ca reprezentarea aspiratiilor populatiei sa fie facuta cu cat mai mare acuratete pentru a ajunge la un consens. Iar daca acolo exista deja pericole recunoscute ale acestui mecanism, in Romania nu avem nici mecanismul – acesta e inlocuit de „feisbuc” si „strada”-, nici capacitatea de a recunoaste si de a ne opune efectiv manipularii, manufacturarii consimtamantului cum ar spune Chomsky. E o mare diferenta intre consens si „manufacturarea consimtamantului”.
Metoda feisbuc si strada. In occident se practica din ce in ce mai pe larg o metoda de propaganda numita ASTROTURFING (spun occident dar mare fan al acestei metode e … Putin). Astroturf = gazon artificial. Se numeste asa prin opozitie cu miscarea reala de adresare a populatiei care se numeste grassroot – la firul ierbii. Astroturfing inseamna crearea impresiei unui suport consistent, larg, pentru o idee, un politician, o decizie politica, prin crearea unei false miscari de amploare in spatiul vitual – practic prin inventarea de false indentitati si grupuri. Desigur aceasta falsa reprezentare e amplificata ulterior prin preluarea si coafarea miscarii de catre media si acoperitii sai. Asa ajunge sa para ca ceea ce sustine grupul de astroturfing ar fi o idee comun acceptata. (Exemplu de utilizare la scara larga in Romania: la alegerile prezidentiale au aparut o multime de oengeuri diasporeze ca ciupercile, dand impresia ca milioane de romani din strainatate sunt revoltati… la o cautare atenta multe din acestea de fapt nu existau si multe altele erau sponsorizate de pedele si altii asemenea. O vedeti si acum in diferite proportii in sustinerea DNA, miscarea strada, etc, etc.) Problema, in Romania, este folosirea si dezvoltarea acestei metode deja la nivel institutionalizat, de o parte, (numai un minister pentru asa ceva mai lipsea, nu ajungea doamna Gusseth sa fie ministrul justitiei, acum avem un minister pentru oengeuri si feisbucism. In bun spirit Orwellian, cum sa-i spunem, Minitrue? gazonul artificial al guvernului?), de alta parte amploarea sa si scopul real anti-democratic.
La intrebarea despre aceasta degradare a opiniei publice dusa la nivel de absurdistan cu tot cu seful sau de plastic (foarte nimerita caracterizarea – dumneavoastra mi-ati dat ideea sa vorbesc despre „gazonul de plastic”) as pune o alta intrebare: in ce masura este reala? In ce masura reprezinta intr-adevar o natiune? Si in ce masura e doar deformare si intentie?
Sa nu uitam ca s-a inceput cu distrugerea scolii si a culturii care au generat usurinta de a se aplica toate metodele de manipulare cu succes garantat.
„Cei interesați de psihologie, dar nu numai ei, nu pot să nu observe că s-a produs o schimbare brutală în sufletul acestui popor, și nu în bine. Ura la superlativ, agresivitatea, refuzul spiritului, violurile, crimele de orice fel, alcoolismul și lenea au devenit tot mai vizibile. Absența milei, a compasiunii, speranța într-o salvare din afară se adaugă celor pomenite pentru a întregi un portret jalnic. Și neimplicarea. Oare nu auzim la tot pasul „žNumai în România se poate întâmpla așa ceva!”? Doar alții sunt de vină. După cum se vede, răsare ceea ce s-a semănat cu consecvență mai ales în ultimul deceniu. Pot, așadar, să ne elibereze analfabeții de alți analfabeți? Slugile de mentalitatea de slugă? Putem, oare, învăța bunele maniere de la uriașa mitocănime națională sau demnitatea și onoarea de la servitorii autodeclarați? ”
http://revistacultura.ro/nou/2015/10/eunuci-sadici-si-hoti-de-interes-national/
Recunosc ca mi-e greu sa vorbesc despre acest subiect, ca om si profesional. Citesc comentariul de mai sus: ce s-ar intampla daca un medic ar avea aceeasi reactie „aaaa, e politician, sau e alb, sau portocaliu, sau e rocker, sau e tanar sau e batran, sau, sau, ‘r-ar el al dracului, sa crape!” ? – acelasi domn lotus i-ar spune ca e criminal – dumnealui insa cu asemenea gandire, de a refuza grija medicala necesara unor oameni indiferent cine si unde sunt, CE E? Si totusi nu e nimic mai mult decat o inrautatire a mentalitatii induse de un basescu: bugetarii cei grasi – sa crape, medicii – sa plece, cine are scoala e tampit si de aruncat la gunoi, pensionarii – sa „iasa din sistem” si alte asemenea idiosincrazii naziste, invatate de la mitocanul national. N-am spus-o suficient de tare, o repet: IDIOSINCRAZII NAZISTE.
Credeti ca suntem singurii? Nici vorba, exact aceleasi mecanisme sunt folosite si in alte parti, Rwanda: in putin peste trei luni au fost omorati un million de oameni, aproape un sfert din populatia unei tari, in 1994. Cum a fost posibil? http://www.rwandanstories.org/genocide.html Planul, rolul media, cultivarea idiosincraziilor si prejudecatilor, transformarea oamenilor in neoameni, apetitul pentru a omori crescut pe masura ce omorau. Vedeti in marturiile ucigasilor cateva puncte esentiale: convingerea ca ceilalti nu sunt oameni ci obiecte, lacomia pentru ura si asasinat hranindu-se din sine, alternantza de normalitate si psihopatie de care vorbesc mai jos in alti termeni.
Paul vorbind despre sociopatie are dreptate. As spune ca e o sociopatie indusa in multe moduri de la lipsa educatiei la saracie, de la ramasite comunistoide la un nou tip de manipulare, si afecteaza un anume procent din populatie – CAT? si mai ales de ce se doreste un mare numar de ne-oameni? – cred ca raspunsul devine evident din ce spun mai jos.
Cum sa ii spui? sociopatie cultivata, sociopatie de plastic, artificiala? caci adevarati sociopati sunt doar cam la 1% dintr-o populatie. (O nota referitor la educatie – amanunt care se vede si in relatarile din Rwanda: oamenii scoliti nu sunt mai putin susceptili ci doar mai eficienti in perpetuarea unei asemenea stari. Marturia unui rwandez, cei care au initiat macelul erau oameni invatati: „The genocide is not really a question of poverty or a lack of learning… Learning is necessary to enlighten us about the world. But it does not make man better, it makes him more efficient. He who wishes to inspire evil will be at an advantage if he knows of man’s quirks, if he learns morality, if he studies sociology.” – discutiile sunt la How do you plan a genocide)
As vrea sa atrag atentia la un aspect: Se spune ca sociopatii nu sunt capabili de empatie, dar e mai delicat decat atat: adevarul e ca sunt capabili de empatie, numai ca este ceva mecanic, au in creieri (la propriu circuitele neuronale din sistemul limbic, amigdala) un soi de buton de comanda: obisnuit pe OFF pentru empatie, la comanda sau dorinta se intoarce pe ON (omul normal este totdeauna pe ON in ce priveste empatia si nu e ceva innascut doar, in mare proportie e invatzat inca din familie si mai departe susceptibil la educatie si informatie). Asa vedeti de pilda un basescu mimand excelent empatia – lacrimi draga Stolo, copii in brate, parade cu nepotica de mana si e acelasi care scuipa oameni bolnavi, saraci sau „mamicute si bebelusi”, dar si oamenii obisnuiti: romanul ingrijorat de moartea celor de la colectiv dar absolut crud daca e vorba de un om caruia nu i se respecta dreptul la viata, ca se numeste Oprescu sau altfel si e sau nu la inchisoare, sau absolut indiferent in alte situatii. Daca acest buton ar lipsi, sau ar fi tot timpul off, si oamenii acestia ar fi permanent cruzi, ai putea spune ca vorbim de involutie si barbarie, dar din pacate e altceva: o dezumanizare inteleasa ca mecanizare a oamenilor, si e o dezumanizare indusa atunci cand vorbesti de orice depaseste acel 1% din populatie. Acesta e poate raspunsul la „cum si de ce?”: capacitatea de a manevra acest buton face din oameni roboti ascultatori, masa de manevra indiferenta sau cruda la comanda, fals empatica la comanda, una care nu gandeste mult, nu are barierele ori modularile compasiunii reale si ale unei moralitati statornice. De aceea e si cultivat cu ardoare se vede, iar ca sa fie accesibil acest buton trebuie mentinut pe off in majoritatea timpului. E suficient sa te uiti la fenomene de acest tip inca mai crude, cum a fost genocidul din Rwanda, si sa citesti marturiile celor implicati, victime si calai deopotriva, ca sa-ti dai seama de forta si artificialitatea dezumanizarii ori sociopatiei induse. Chiar in focul urii oamenii au macar o sclipire de gand ca nu sunt ei insisi, ca traiesc intr-un straniu si strain al mintii, strangeness of mind ( Din marturiile unui asasin rwandez: „The most serious changes in my body were my invisible parts, such as the soul or the feelings that go with it. I do not recognise myself in that man. But perhaps someone outside this situation, like you, cannot have an inkling of that strangeness of mind.”) semn ca acest fel de a gandi nu e natural ci indus, artificial, mecanic si transformand oamenii in mecanisme. Mai jos un text vorbeste despre „alogeni” – si nu e in sensul idiosincraziei fata de cei de alta natie, cred, sper, ci al perceptiei unei strainatati fata de uman, „strangeness of mind”.
Partea buna a lucrurilor este ca, in acelasi mod in care omul normal invatza dezumanizarea, exista sansa ca acesta sa redevina uman prin educatie, una care depaseste cu mult gardul unei scoli – dar vorba lui Buzura, si cine sa o faca?
Multumesc, Cris. Excelent!
Comentariile sunt excelente… dar in campaniile electorale, cand se ascute lupta de clasa, autorii incep sa se relaxeze in baza argumentului conform caruia „dracu’ nu-i chiar atat de negru”.
P.S. Daca ati face exercitiul practic de a lectura articolele din saptamana alegerii mascotei securiste aproape ca veti crede ca ati fost… dedublat („big mistache”). 😀
P.P.S. Acesta nu este un repros, ci o simpla atentionare asupra manipularii propagandei securiste care reuseste sa motiveze zombilicii neamului, pe fondul demotivaraii… rationalilor.
Hainele cele noi ale împaratului
Hans Christian Andersen a scris acest basm, care, prin mesaj, este destinat mai mult adulților, decât copiilor. Este o ilustrare vie a infatuării fără limite, a slugărniciei, a ignoranței și a conformismului de turmă, toate aceste defecte umane devenind surse de inspirație și, mai târziu, mijloace de speculație pentru escroci.
În povestea danezului se găsesc doi șarlatani care pretind că sunt posesorii unei stofe nemaivăzute, atât la propriu, cât și la figurat, deoarece doar oamenii capabili si inteligenți o pot vedea, pentru proști ea fiind invizibilă. Cei doi pungași mimează doar că lucrează cu stofa inexistentă, iar toți curtenii se minunează de frumusețea acesteia, deși nu vedeau absolut nimic, dar nu doreau să pară proști în fața celorlalți și incompetenți în dregătoriile împărăției. Chiar și împăratul cade în această capcană și, după ce-i decorează pe impostori, pentru a nu părea un incapabil, că doar aceia nu vedeau stofa minunată, conform spuselor celor doi escroci, iese la prima paradă cu „žhainele cele noi”. Iese pe stradă în pielea goală, fiind urmat de slujitorii care mimau că duc o trenă. Plebea, adunată pentru paradă, admira și ea hainele împăratului, deși îl vedeau pe acesta dezbrăcat, dar nu îndrăzneau să spună ce văd, pentru a nu fi considerați idioți de vecinii aflați lângă ei în mulțime. Doar un copil, cu sinceritatea și candoarea specifice vârstei, a murmurat că „žîmpăratul nu are haine”, iar această șoaptă s-a amplificat în vociferările poporului, care a prins curaj atunci când a avut confirmarea că imaginea pe care o vedea fiecare, dar nu avea îndrăzneala să o spună, era cea reală! Basmul se termină într-o notă sarcastică, împăratul fiind nevoit să-și interpreteze rolul până la capăt, deși realizase că a fost victima propriei naivități și a manipulării unor escroci.
Putem afirma, fără riscul de a părea ridicoli, că Andersen a fost un vizionar, aidoma lui Jules Verne. Dacă scriitorul francez a anticipat în romanele sale, cu care ne-am delectat fiecare în adolescență, mai toate viitoarele descoperiri tehnice ale viitorului, danezul a previzionat tehnicile de manipulare, care în secolul al XIX-lea, când a fost scris basmul, nu existau, deoarece nu existau nici mijloacele de propagare. Chiar dacă Gutenberg descoperise tiparul cu patru secole mai devreme, iar în 1605 a apărut primul ziar tipărit, majoritatea oamenilor, contemporani cu Andersen, erau analfabeti, iar cei știutori de carte nu aveau pe cine manipula, neavând la dispoziție mass-media specifică zilelor noastre (presă, radio, cinematograf, televiziune, internet).
A fost necesară această scurtă trecere în revistă a basmului, dar și a progresului de care a beneficiat omenirea, pentru a argumenta premoniția autorului celebrei povești „žFetița cu chibriturile”, referitoare la viitoare percepție deformată a realității, prin manipulare. Astfel, azi ne lovim permanent de tehnici de manipulare, care distorsioneză percepția concretului, în detrimentul adevărului și evidențelor. Astfel, au fost create repere morale false, iar non-valorile au fost promovate grație mistificărilor. Așa au ajuns pe post de „žlupi moraliști”, denigratori oficiali ai comunismului, niște indivizi care mai ieri erau apologeții respectivei ideologii sau se mulțumeau doar să trăiască bine prin adularea activiștilor de partid: Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, H.R..Patapievici, Gabriel Liiceanu, Mircea Dinescu, Emil Hurezeanu, Dan Pavel și alții, transformați, peste noapte, în reprezentanți ai „želitei” intelectuale, toți posesori ai unui mesaj profund antiromânesc și denigratori ai istoriei noastre. Toți cei enumerați mai sus au fost plecați în străinătate, nu doar după anul 1989, ci și înainte, când se știa că puteau ieși din țară doar cei care acceptaseră colaborarea cu Securitatea. Acești alogeni „“ nici unul nu este român! „“ s-au specializat, în Europa Occidentală sau în Statele Unite, prin diverse cursuri, numite „žburse” pentru profani, în tehnici de manipulare bazate pe psihologia colectivităților. Cu „žcipul” antinațional implantat în propriul creier, „želitiștii” s-au întors pentru a ne blagoslovi și pe noi cu ura lor împotriva a tot ce este românesc și proslăvirea valorilor culturale ale altora, de aiurea, care n-au nici în clin și nici în mânecă ceva comun cu poporul nostru sau cu identitatea nostră națională, pentru a ne corupe spiritual copiii și pentru a anula astfel rădăcinile noastre, înfipte bine, în pământul nostru strămoșesc, până la revenirea acestor trădători pe meleagurile unde au văzut, și ei, ca și noi, pentru prima oară lumina zilei!
S-au autointitulat „žsocietate civilă”, de parcă noi, restul, am fi militarizați și au început să „žsape” temeinic la temelia poporului român pentru a-l distruge. Au creat monștrii politici, după metodele învățate în laboratoarele serviciilor secrete ostile României, iar pe cei deja existenți i-au promovat, făurindu-le imagini noi, de autentici salvatori ai patriei. AÈ™a È™i cu alogenul Klaus Werner Iohannis, un sas mediocru, antiromân È™i putred de corupt, care È™i-a declarat, în anul 2007, FDGR-ul condus de el (un soi de UDMR al nemților) ca fiind succesor al unei organizații hitleriste (Grupul Etnic German), desființate în 1944 de Convenția de Armistițiu È™i regele Mihai, doar ca să revendice imobile È™i să scoată românii È™i instituții româneÈ™ti în stradă! L-au luat pe individul ăsta plin de bube, atât la propriu, cât È™i la figurat È™i I-au „žîmbrăcat” cu hainele de borangic ale democrației, cusute cu firul de aur al demagogiei.
Acest rahat săsesc, nu turcesc, ne-a fost servit pe tavă, împreună cu un pahar de apă rece, pe post de felie de tort european. Ajuns împărat, nu l-a putut omorî pe tată-său fiindcă ăla îÈ™i luase lumea în cap È™i emigrase taman în Germania, de atâta dragoste pentru România, aÈ™a că a decretat ritos: „žStop È™i de la capăt.” De la care capăt, Franz? Până răspunde el, eu constat È™i strig, aidoma băiețelului din basmul lui Andersen: Împăratul nu are haine!
Marius Albin MARINESCU
Splendid textul.
Daca punem cap la cap toate scrierile de aici se vede perceptia clara ca ceea ce se intampla tine de poveste in sensul grav al cuvantului, de fantasmagorie si de fabricare, de absurd, de ne-credibil, de alba neagra, de regizat, de cosmar.
Mie insa imi pare mai degraba un Alice in tara minunilor …. Supa de falsa democratie. Falsa broasca testoasa din Alice, the mock turtle, buna prietena si colega de scoala cu grifonul, este ca si personaj o aluzie la o contrafacere a supei de broasca testoasa, altfel o delicatesa, in care se foloseaua copite, coada de vitel si alte asemenea lucruri putin apetisante si digerabile, resturi, pentru a mima consistenta carnii de broasca testoasa. Foarte populara in Anglia Victoriana, echivalentul unui furculision chiritesc daca doriti, pseudotrufe de la Pennymart, masura a imposturii. Falsa broasca testoasa in ilustratiile la Alice si apare ca un animal fantastic avand cap, copite si coada de vitel si carapace verde de broasca testoasa (varianta originala a supei se numea green turtle soup). Asa si cu democratia noastra, e o varianta ieftina de supa de falsa broasca testoasa, falsa democratie cu multe copite si cozi de magar si tichie de margaritar stramba pe o ureche. O nebunie: regina de cupa care striga intr-una ‘heads off”, taiati-i capul, o avem in dublu, domnul iohannis/doamna luluta, paznici care vopsesc trandafirii din albi in rosii pe la toate ziarele, iepuri de martie si palarieri nebuni prin toate partidele si ministerele, domn chireac nu e morsa ci parca ar fi domnul omida cel intelept de pe ciuperca, de-alde udrea ducesa cu purcelul in brate si basescu servitoarea nebuna care tipa: mai mult piper!, iar parlamentul e tocmai bun pentru cadrilul homarilor dupa atita schimbat de parteneri. Cand ne vom trezi sa spunem si noi „sunteti doar niste carti de joc!”?
****************
Conte, referitor la gazonul de plastic, astroturfing, un articol din The Guardian care explica metoda poate mai simplu decat mine: http://www.theguardian.com/commentisfree/2012/feb/08/what-is-astroturfing
si modul concret in care se pune in miscare acest mecanism
http://www.theguardian.com/environment/georgemonbiot/2011/feb/23/need-to-protect-internet-from-astroturfing
eu ca alogen, strain de neam dar nu si de simtire, nu as pune niciodata, niciodata, niciodata, in functii de mare decizie neromani. pana si eu am cateodata mici pusee de „romanii astia” atunci cand nu-mi place ceva. la Scheiße Iohanescu, se vede complexul de superioritate pentru ca mai ales prostii sufera de complexe de superioritate si pentru ca asa a fost educat. si iar imi vine sa spun ca romanii merita tot ce li se intampla pentru ca au naivitatea sa vada in alogeni salvarea lor.
sa va spun cel mai bun banc
in iad, fiecare popor fierbea la foc mocnit intr-un cazan cu smoala. la fiecare cazan era cate un drac cu un polonic mare in mana si atunci cand cineva scotea capul din smoala il plesnea cu polonicul pana intra din nou in smoala. dracul de la francezi muncea din greu si era transpirat, dracul de la cazanul cu nemti nu mai facea fata efortului, dracul de la cazanul cu polonezi isi luase doua polonice etc… numai dracul de la cazanul cu romani era relaxat, fuma un trabuc, bea un coniac frantuzesc si medita la nemurirea sufletului. ceilalti draci l-au intrebat ; bine ma, spune-ne si noua ce faci tu de esti asa relaxat iar noi muncim din greu.
ba, eu nu fac nimic, eu am avut doar noroc ca am fost repartizat la cazanul cu romani. aici e usor pentru ca atunci cand scoate unul capul din smoala ceilalti il trag de picioare pentru ca asa sunt romanii. mie imi vine sa plang la cel mai bun banc pe care-l stiu.
Văd conte ca te mira lipsa de inimă a fűhrerului, dupa cum È™tii fűhrerul nu are milă de nimeni, la el ori execuți ordinul ori esti kaput, de regulă fuhrerul nu are nimic nici È‹n cap nici È‹n suflet, bine că Băsescu a grațiat-o de două ori pe avocata mafiei fără ca aceasta să facă vreo zi de puÈ™cărie, că alogenii au vrut È‹ntotdeauna să ne dezumanizeze s-a văzut bine È‹n anii 50 când românii erau terorizați È™i dezumanizați de ei, poporul acesta a fost tolerant È™i È‹n general bun, fiind È™i latin È™i creÈ™tin, cu alogenii se schimbă treaba, nu prea le au cu creÈ™tinismul, a face rău altuia cu plăcere reflectă atât complexe grave cât È™i lipsa de credință, de suflet, de empatie, de fapt este portretul tipic al unui sociopat, umilirea prin cătuÈ™e este un spectacol de sorginte stalinistă, complet dezumanizant, È™i pentru cretini nu pentru oameni normali, nu È™tiu dacă este un experiment jalnic È™i penibil al americanilor È™i bruxelezilor pe meleaguri dâmbovițene, dar este È™i o reflecție a dezumanizării adusă de capitalism, regim È‹n care egoismul È™i interesul personal predomină, mai ales interesele corporațiilor care calcă totul È‹n picioare, ce drepturi ale omului domnule, nu prea mai contează ele decât ca slogan pentru fraieri!!
Pai dezumanizarea romanasilor parca nu incepe de la capeteniile vremelnice prezente.Se dadea intr-un an ceva statistica a crimelor din patrie,in care s-a aratat ca in 3 saptamani s-au infatuit 35 de asasinate,din care 20 la sate.Din asta cam rezulta ca ”banditismul s-a nascut la sat”,parafrazand vorba poetului(”vesnicia s-a nascut la sat”),asa ca nu e vorba de influenta cuiva,ce sa-si propuna sa dezumanizeze ”blandul”popor romanesc,ci e chiar dovedit statistic.
Hai, d-le Conte, acu pi buni, chiar aveai asemenea asteptari simandicoase de la Herr Oberlight? De la cel care isi tragea un ban cinstit din comertul cu copii de romani? E drept ca, dupa el, astia nu erau copii, erau niste animale. Si banul a intrat teapan, la fel ca si chiriile de pe numeroasele case din Sibiu.
Si zdup!… cu paltonul de acoperisul bemweului… care, orisicat, nu se compara cu acoperisul subsemnatului. Ca veni vorba, mai stiti care era legatura intre primarul Sibiului si vestita firma de bolizi? Vorba cantecului: „N-ai sa stiiii niciodaataaa!” Si nino-nino pe bulevardele patriei de te asurzeste… Achtung-achtung! Trece maria sa, sasul, cu o coloana de sute de spp-isti, plus pompieri si salvare, ca deh… trebuie sa aiba si ei activitate, teroristii de la coltul strazii abia asteapta o neglijenta in protocol!
Stau in varful cozii si ma intreb: Pe unde si-a pierdut asta simtul penibilului? Dar ravasitoarea lui consoarta ce parere are?
Imi pare rau de dr. Menci, plateste pentru altii, ca sa dea bine… e o lege a naturii, „ocaziile se razbuna”… putea s-o vireze la timp in Noua Zeelanda, acum regreta si el, si familia. Cat despre Ridzi, nu-mi fac griji, are prieteni buni, pe Eba, care nu va ezita sa-l activeze si pe tac-so cel viteaz in ajutorul ei! Va vine sa radeti? Si mie! Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis
Marea eroare in pregatirea gratierii a fost ca nu s-a initiat o campanie de presa, eventual chiar la televiziunile tabloide, inaintea difuzarii programelor de succes. pentru ca nu mai conteaza parerea romanului cu educatie sau macar cu bun simt. Dupa modelul marelui ambuteiaj din noiembrie. Nu mai conteaza nici legea nici traditia nici bunul simt. la Iohanis nu mai aveam nicio pretentie. Asa cum nimeni, desi se clameaza ca o mantra („asteptam de la presedintele Iohanis”, sau „de la premierul Ciolos”),nu are nicio pretentie, dar asteptam mai mult de la politicienii romani, eventual o luare de cuvant in parlament. Dar, cum se vede, nimeni nu mai reprezinta acest popor. Incepeti sa contorizati: Rarinca, o victima a „justitiei independente”, Ridzi si Mencinicopschi, primarul Oprescu, Crinuta Dumitrean alte victime ale justitiei, dar si ale bunului plac al unui sistem care nu stim ce cauta acolo. Si mai sunt si altii si altii urmeaza…abia acum s-a creat un urat si periculos precedent. De ani in sir se dilueaza fapte grave punandu-se vina in carca tuturor romanilor. Daca unul se dovedeste prost, ticalos, criminal, hot, violator sau doar superficial, apare imediat un televizat care spune „asa suntem noi” sau „e si vina noastra”. mai nou a inceput campania „schimbarea incepe cu noi”, sau „uita-te in oglinda”, gen. Foarte periculoasa chestie. De ce sa ne schimbam? Deranjaza pe cineva atat de tare felul nostru de a fi? Nici mai prosti, nici mai urati, nici mai hoti sau mai cruzi decat altii. dar in felul nostru care nu deranjeaza felul altora de a fi. Poti sa critici romanii cat vrei. dar dupa ce-i vezi si pe altii. realizezi ca e nedrept. poate ar trebui sa lucram mai mult la educatie si imbunatatirea conditiilor de viata… Vrei romani mai civilizati? ofera-le conditii mai bune si ai sa vezi cat de bine se adapteaza la noile conditii.Dezumanizarea (e o poveste veche si poate ar fi bine sa incepeti imediat dupa primul razboi mondial cand Romania a inceput sa-i deranjeze grav pe unii, care, daca n-au reusit cu tara, inca, ne iau la bucata) nu o sa le reuseasca. Dar le-a reusit dezinteresarea si pierderea oricarei sperante. S-a tot vorbit de anii ’50 – oamenii au ajuns ca atunci, ii multumesc lui Dumnezeu ca nu le-a venit inca randul, sau, cei ce se stiu ei cu ceva vorbesc la TV de cata incredere au in DNA, sperand ca-i vede Codruta sau campul tactic. Ce mi se pare extrem de grav e ca manipulatii de pe feisbuc n-au atata creier sa observe ca e cineva care le ia si putinul dintr-o „tara ca afara”. pentru ca „afara” ar fi fost in strada toate ONG-urile cu egalitatea de sanse, feministe si de protectia varstnicilor si cate-or mai fi…Si ma tot apasa: cum, dracu sa-l lasi pe Iohanis sa vorbeasca de o noua clasa politica, necorupta!? E ca atunci cand ne povestea Brukan despre democratie.. Uneltele astea ale experimentelor care se fac pe romani ar trebui sa dea socoteala intr-un fel. Asa buni si blanzi cum suntem. Ca „sa te fereasca Dumnezeu de supararea omului bun!”…