Cearta tatălui cu fiul său „“ parabolă de Înviere
Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]
„- M-ai supărat atât de tare încât aș vrea să mor acum, pe loc.
– Și eu!
– Ce … „și tu”?
– Și eu aș vrea să mori!
– Slavă Cerului, fiule, m-am liniștit. Ce sperietură mi-ai tras…”
HRISTOS A ÎNVIAT!
https://www.conteledesaintgermain.ro/cearta-tatalui-cu-fiul-sau-parabola-de-inviere/14-04-2012EditorialeHristor a inviat,noaptea de inviere'- M-ai supărat atât de tare încât aș vrea să mor acum, pe loc. - Și eu! - Ce ... 'și tu'? - Și eu aș vrea să mori! - Slavă Cerului, fiule, m-am liniștit. Ce sperietură mi-ai tras...' HRISTOS A ÎNVIAT!Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint GermainComentarii prin Facebook:
Conte, te provoc sa iesi din transa: uite un text pe tema noastra favorita.
E adevarat, CTP demostreaza cunostinte incomparabil mai bune despre practica comunista decat despre biblie, eforturile de compilatie religioasa sunt aproape patetice, insa chinuit si disperat, ajunge la o solutie pertinenta: caracterul, buna credinta sunt conditia esentiala pentru mantuire (desi suna bizar sa vina de la un journalist!) si nu inteligenta. CTP ii scoate drept blestemati pe cei care isi vand talentul. Am nimerit-o?
http://www.gandul.info/puterea-gandului/intelectualii-lui-9524702
Asteptam cu interes reactia lui Andrei Plesu, daca o fi vreuna. Animozitatea e mai veche, dar Crucisatorul ataca pe un teren propice filocalicului”¦.
Pastele este o sarbatoare violenta, o in buna parte este vorba de tradare, sinucidere si tortura. Binele este aparent ucis, temporar suspendat. Totul pare pierdut. Tot ce era bun, entuziasmul maret, pare un vis frumos, indepartat. Mici, ingorziti, distrusi, apostolii sovaie, iar dreapta credinta pare distrusa.
Raul insa este iluzia, iar binele devine realitatea. Nu o realitate paradisiaca, statica, paralizanta. Binele devine o forta activa si de neoprit, un insotitor permanent si sprijin de nadejde in cele mai cumplite momente. Realitatea nu devine mai buna, ci mai vie, tolerabila si modelabila. Nu ne intoarcem in Rai, insa gasim drumul si forta de a merge catre el.
Ceea ce ma frapeaza la fiecare Inviere este satisfactia care razbate din vocile ca raspund preotului „Adevarat a-nviat!”. Dincolo de indigestii si cadouri, sunt mii si mii de romani carora invierea Domnului le aduce satisfactie si certitudine. Confirmarea ca NIMIC nu este pierdut pentru TOTDEAUNA.
Doresc liniste si seninatate tuturor celor ce trec pe acest blog.
Pe cruce , Isus Omul , formuleaza o subtila intrebare :
-Tata , de ce m-ai parasit ?
Nu , nu cere ajutor , dar e singura data in viata sa cand chestioneaza vointa Tatalui…