Scorul acestui articol
[Total: 92 voturi. Media: 4.9]

 

Am lipsit o săptămână din țară. Am plecat când au apărut imaginile cu Clotilde îngenuncheată în fața unui sac cu voturi din camera interzisă și m-am întors la trei zile după ce a a dat în clocot știrea cu Câțu pușcăriaș alcoolic în SUA.

Care dintre cele două „fericiri” o fi mai mare? Ne bucurăm ne bucurăm, dar să mai și procesăm”¦

Pe un punctaj de avantaje, marele beneficiar al acestei succesiuni de evenimente este USR „“ PLUS. Aici nu e vorba de creșterea autorității partidului în coaliție față de un nivel de referință anterior ci de o dublă tragere în sus a sa, aproape acrobatică, de chică, atunci când tocmai se zvârcolea să nu se înece. Întâi a fost scoaterea la suprafață dintr-un abis și apoi brânciul spectaculos spre piscuri. Practic, într-o săptămână, usereplusiștii au trecut de la agonie la extaz. Le-a vâjâit pe la ureche glonțul arestării Clotildei, pe care, printr-o manevră tipică de intelligence, au reușit să-l deturneze spre glota premierului Câțu. L-au lăsat pe micuț fără aer, iar ei, curcubeiștii – tupeiști, au dobândit un ascendent uriaș asupra PNL. Atât pentru negocierile privind rectificarea bugetară cât și pentru contracararea remanierii unor miniștri de-ai lor mai tembeluți, gen Stelian Ion, Cătălin Drulă, Cristian Ghinea etc.

Momentul 1, acum 10 zile: Agonia. Clotilde în delir terminal. Filmuleț devastator cu ea răscolind prin sacii cu voturi, zburătăcind buletine în căutarea lozului câștigător de primar al Sectorului 1. Aproape că pornise duba DNA-ului să o relocheze. Chiar așa, să răsfoiești prin voturi ca vrăjitoarea Brățara prin cărțile de tarot, și să se facă toți vigilenții patriei că nu te observă (procurori, președinte, ONG-uri etice, asociații profesionale, presă de casă, influenceri cu diez) ar fi fost prea de Mangalița. Ceva, ceva tot s-ar fi mișcat și ar fi zgâlțâit-o din intangibilitatea ei pe „hoața din Franța”, ceea ce ar fi atras serioase avarii de imagine și credibilitate pentru susținătorii ei. Presa rebelă luase avânt, listele cu semnături pentru referendumul de demitere începuseră să fie tot mai căutate de bucureștenii treziți din apatie de duhori, se anunțau, în cascadă, alte dezvăluiri care să desăvârșească filmul documentar al celei mai uluitoare mangleli  electorale din istoria post-decembristă a României. Pornise tăvălugul montării ultimelor secvențe ale unei istorice coproducții româno „“ franceză, candidată cu mari șanse la câștigarea premiului L’Å’il d’or de la Cannes.

Momentul 2, acum trei zile: Extazul. Este aruncat pe piață scandalul „Câțu pușcăriaș alcoolic în SUA”, scos din sipetul cu farmece de aburit credulii al „paralelilor” din subterane. Ca prin minune, toată lumea uită de Clotilde și comută pe Câțu. Scop atins! Ce înseamnă o armă secretă folosită la momentul oportun. Usereplusiștii, cu sloganul lor „fără penali în funcții publice” devin, din fugăriți pentru fățărnicie, vedete de tocșouri și repere de intransigență. Să vezi o sectă a coaliției de guvernare care, până ieri, nu știa cum să mai justifice principial julele electorale ale Clotildei, vorbind de prim-ministrul țării ca despre un borfaș tocmai bun de împins pe scări spre pivnița cu lanțuri și gratii, e un spectacol premium pentru amatorii de intrigi cu interlopi. Curg, pe surse, atenționări că e doar începutul. Că dosarul secret al lui Florin Câțu ar mai conține multe alte subiecte de senzație și cârlige de șantaj. O primă confirmare a venit chiar ieri: dosarul 2, despre țepuirea cu 6000 $ a unei bănci americane. Omul are ștofă de infractor prodigios. Se anunță și un episod bine documentat legat de droguri. A fost întrebat azi explicit de un reporter dacă a consumat sau consumă droguri. Știți ce-a răspuns? Nimic. Nici da, nici nu. Un scurt ocol prin bălării, cu bâlbâiala caracteristică și pupilele jucând stânga „“ dreapta ca la flipper. Atât! Ceea ce, trebuie să admiteți, în cazul acesta se traduce, limpede, prin DA, M-AM DROGAT.

Pentru mine scandalurile care îl privesc pe Florin Câțu sunt mai puțin importante decât scandalul care o împresoară pe Clotilde Armand. Toate indiciile  conduc spre ideea că mai marii USR-PLUS, ca să o salveze pe Clotilde, au decis să-l sacrifice pe Câțu dând drumul acestei diversiuni. Au scurs la repezeală  spre publicare o filă, două din documentele  compromițătoare despre Câțu ținute la dospit pentru vremuri negre si gata treaba. Beneficiul acestei manevre s-a dovedit dublu: pe de o parte au abătut atenția de la potlogăriile doamnei Armand, pe de altă parte l-au înghesuit în corzi pe premier.

Oamenii aceștia au mize pe cât de mari pe atât de personale și nepatriotice. Pentru a și le atinge nu se vor da în lături de la nicio josnicie: amenințări, șantaj, dezvăluiri în presă, atacuri sub centură. Suntem în plină confirmare a acestei afirmații.

Acum, cu Câțu în lasou, usereplusiștii se simt ca niște cowboys pe cai mari. Pretind suplimentări exorbitante pentru ministerele lor la rectificarea bugetară și devin tot mai încrezători că îl vor prinde în laț și pe președintele Iohannis. Care, lent și împiedicat cum îl știm, face prostie după prostie, cea mai recentă fiind girarea perdantă a lui Câțu cu ocazia Zilei Marinei.

Eu voi rămâne concentrat pe Clotilde Armand. Pe modul în care minciunile și hoțiile acesteia vor putea fi în așa fel demontate încât să devină imposibil de mușamalizat.

Sunt convins că ea și nu altcineva era în filmarea pe care o contestă. Femeia care intră în sala cu saci de vot și îngenunchează în fața acestora are aceeași alură, aceeași salopetă maxi, deschisă la culoare, același păr lung și negru, același tic de a-și da părul de pe frunte, amestec de cochetărie și încordare nervoasă.

Clotilde Armand pretinde că nu a fost ea. Atunci propun, sugerez, cer: să fie găsită femeia din înregistrare care a fost confundată cu Clotilde. E atât de simplu, dacă se vrea! Nu putea intra în acea încăpere cineva neînregistrat, necunoscut, neîngăduit de procurorul supraveghetor. Cei, nu puțini, care îi erau alături femeii misterioase, care colaborau cu ea, s-o identifice. Și apoi să ne-o arate, pentru a ne convinge că deși semăna atât de mult cu Clotilde nu este Clotilde. Simplu și inatacabil!

De ce nu se face această identificare? Simplu: pentru că era chiar Clotilde! Pentru că nu există o sosie a ei atât de perfectă încât să ne determine să ne îndoim de ce-am văzut cu propriii ochi.

Argumentul cu data și ora care apar pe înregistrările comparate nu ține. Am vorbit cu mai mulți IT-iști care m-au asigurat că nu este deloc complicat să se substituie unul sau mai multe caractere ale acestei informații temporale, fără a se observa trucajul. Să nu uităm că televiziunilor nu li s-au livrat casetele originale, deci copiile furnizate puteau fi foarte bine prelucrate înainte, în funcție de anumite interese.

Cu procurorii statului de drept m-am lămurit: nu îndrăznesc să facă nimic din ce-ar trebui să facă pentru a afla adevărul în speța asta. Le e frică, au sfinctere moi, suferă de incontinență sau de partizanat haștagist. Speranța unei investigații pe bune stă doar în investigatorii independenți. Pentru binele națiunii și pentru gloria lor personală sper să se implice și să lămurească lucrurile mergând pe pista pe care am sugerat-o.

Căutați femeia din filmare! Cherchez la femme! Dacă există cu adevărat și e alta decât Clotilde Armand găsiți-o și arătați-ni-o! Ne vom recunoaște eroarea, ne vom cere scuze, iar doamna Clotilde va ieși întărită!

Dar dacă nu există (și sunt convins că nu există) acea copie, acea „altă” Clotilde, atunci”¦ la brutărie cu originalul!!!

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2021/08/Clotilde-si-Catu.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2021/08/Clotilde-si-Catu-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialedosare Catu,filmare Clotilde,fraudare alegeri Sector 1,hoata din Franta,santaj USR PLUS,sosia lui Clotilde  Am lipsit o săptămână din țară. Am plecat când au apărut imaginile cu Clotilde îngenuncheată în fața unui sac cu voturi din camera interzisă și m-am întors la trei zile după ce a a dat în clocot știrea cu Câțu pușcăriaș alcoolic în SUA. Care dintre cele două 'fericiri' o...Blog politic si polemic