Amurg de președinte
(Acest comentariu a fost postat la editorialul din Adevarul al lui Liviu Antonesei, intitulat „Congres pe muzica lacrimilor”, editorial ce poate fi citit accesand linkul http://www.adevarul.ro/liviu_antonesei/Congres_pe_muzica_lacrimilor_7_481821817.html)
Una dintre problemele actuale de comunicare ale lui Traian Băsescu este că, și atunci când incearcă să fie sincer, nu-l mai crede nici dracu”™. Victoriile repurtate odată prin minciună își prezintă acum deconturile usturătoare.
Când ți-ai câștigat celebritatea (și TB era atunci doar Ministru al Transporturilor) răspunzând cu un hăhăit zornăitor reproșului de ignorare a unor promisiuni prin „îmi bag p..a în cuvântul meu de onoare”, te-ai înavuțit viager cu o imensă „credibilitate” și cu un autoportret de perenitate folclorică. Memoria nemiloasă a cronicii populare.
Există în rândul analiștilor politici români impresia, pe care se fundamentează multe diagnostice, cum că TB ar fi un strateg redutabil, un scenarist cu sclipiri. Nu o împărtășesc. Strategia presupune orizont larg și direcții de acțiune predictibile care, odată stabilite, se cer respectate cu strictețe, cu consecvență, cu disciplină. Ori Traian Băsescu este impulsiv și imprevizibil. El este, cum am mai spus, un gambler specializat în cacialmale. Știe să speculeze slăbiciunile umane. Iar dintre acestea, cu măiestrie, două: lașitatea și oportunismul. Pe cine nu poate speria, cumpără. Asta-i toată filozofia succeselor sale.
Referitor la plânsul lui TB, aș fi mult mai … medical. E drept, există și un mod de a-ți spori puterea prefăcându-te că ești slab. Nu cred insă că asta se întâmplă în cazul lăcrimărilor prezidențiale: un rol, o interpretare. Sunt aproape convins că pe TB, acum în amurgul mandatului, îl lasă tot mai des nervii, pe bune. Și cred că știu și de ce.
„Dragă Stolo”, „Să-ți fie rușine Dinu Patriciu”, „Să nu faceți ca Petre Roman” sunt trei episoade telenovelistice al căror numitor comun este axarea lor pe câte un nume propriu, pe câte o persoană care, într-un fel sau altul, îi aduce aminte că are și el limite. Că nu chiar toți se supun voinței lui de păpușar, că, la urma urmelor, nu este mai puțin muritor decât noi, ceilalți, muritorii fără palat.
Plânsul lui TB exprimă deprimarea stării de trezie. Când, prins de beția puterii sau a relelor obiceiuri, răstorni normalitatea ființei tale dăruindu-ți ca stare dominantă o euforie de tip narcotic, întoarcerea la minte limpede doare, uneori până la lacrimi.
https://www.conteledesaintgermain.ro/amurg-de-presedinte/17-05-2011EditorialePolemiceAdevarul,Basescu,Congresul PDL,Dragă Stolo,lacrimi,Liviu Antonesei,sa-ti fie rusine dinu Patriciu,Să nu faceți ca Petre Roman(Acest comentariu a fost postat la editorialul din Adevarul al lui Liviu Antonesei, intitulat 'Congres pe muzica lacrimilor', editorial ce poate fi citit accesand linkul http://www.adevarul.ro/liviu_antonesei/Congres_pe_muzica_lacrimilor_7_481821817.html) Una dintre problemele actuale de comunicare ale lui Traian Băsescu este că, și atunci când incearcă să fie sincer, nu-l mai crede nici dracu'™....Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Amurg de presedinte, fara doar si poate. Dar este oare un rasarit de despot ?
Nimeni nu mai crede in modernizarea statului de Traian Basescu. Nici in noul partid PDL, vector al integritatii si schimbarii. Singurele argument de substanta sunt „Ca nu suntem asa de rai ca ceilalti” si „am trecut printr-o perioada grea”. In mod clar, amurgul presedintelui.
Nu ca sunt precum califul din fabula, dar ambele parti au dreptate. Situatia TB-PDL e mai fragila ca niciodata. Mijloacele prin care vor sa-si perpetueze puterea, transparente pentru multi. Aura s-a dus, iar viitorul e incert. Dar a ramas bugetul de stat, si senzatia de invincibilitate.
Dar opozitia e pe masura. Nu are o viziune, nu ne spune ce ne aduce, doar altceva decat Traian Basescu. Alianta e fragile, nu din cauza doctirnara, ci din cauza de integritate. Marele secret e cine tradeaza pe cine ? PSD pe PNL? PNL pe PSD?Blaga pe Boc? UDMR pe Viktor Orban? In frumoasa traditie, vom afla main tarziu nu numai ce s-a intamplat, ci si pe cine am votat de fapt. PDL e departe de a fi invins. E disciplinat, condus de cea mai redutabila fiara politica a zilei, care suplineste prin tupeu si lipsa de scrupule gafele si lipsa de cea mai primitive viziune pentru tara. Singurul lucru ce vede, ca pisica, si ziua si noaptea, este diagnoza clasei politice, pe care o si domina.
Repet: bizar, dar USL e mult mai coerenta doctrinar decat politic. Exemplele pentru Romania sunt Portugalia, Spania, Brazilia. Social democratie si liberalism nu sunt antitetice. Si nu cota unica e simbolul liberalismului, ci respect fata de personalitatea si individualitatea fiecaruia. Nu forma de impozitare conteaza, c i ce se face cu banii si cum se da socoteala. Si o bruma de civilizatie. Partidul lui „Ciocu mic, ca acum suntem noi la putere” nu e capabil de astea. Paleologu e L-ul din PDL, dar L de la looser (sau mai grav, pe argou). Insa orbiti de fosta maretie, PSD-istii inca mai cred ca isi pot permite manevre sau lupte intestine. Gresit. Viitorul atac al fortei portocalii va veni pe paleirul socialist, prin UNPR. Deja au figuri de prim plan mai credibile: Cristi Diaconescu si Ontanu. Cu pedigree. Asta e o partie de atac care le va aduce mai multe voturi decat diaspora. Iat socul Sarbu a avut reatii destul de stranse in 2009 cu TB. Ramane de vazut ce se va intampla.
Simpatic este ca nu se remarca un lucru simplu: Crin este intr-adevar un tip „subtore”, dar nu e singur. Spre deosebire de marele mascul, care isi doseste relatiile cu game makerii, la Crin este clar si ignorant in acelas timp: Adina Valean va fi prima doamna in sensul matriarhal al cuvantului. PNL este acum un partid de femei: cu profil mai jos, agreabil pentru toti si cu mari ambitii secrete. Vectorii sunt Adina Valean, Ramona Manescu si Mariana Campeanu. Da, Crin a facut si face gafe, dar are cine sa i le corecteze. La Basescu, nu”¦.
Enfin, eficienta feminine e redutabila. In definitive, Romania Mare a fost create de o femeie Regina Maria. Insa guru, vizionarul, masculul alfa al ideilor, care o fi? Si el, un ingredient de success „¦
Multe combinatii posibile. Sincer sa fie, ma indoiesc ca va functiona USL pana la prezidentiale. Ce va cadea la zar vom vedea. Opozitia si puterea sunt ca doi luptatori de sumo, incercand sa dezechilbreze pe celalalt. Nici nu si-au lasat rea mult loc de manevra, orice lege nescrisa nu merge cu Base.
Amurg de presedinte. Ce va urma ?
Nu știu dacă Băsescu joacă teatru dar înclin să cred că lăcrimează fără să vrea. Atîta doar că nu se rușinează cu asta, mai ales de cînd a aflat că dă bine la electorat. Sper că știți că anii de-ndelungată domnie fac din aproape oricine un soi de patriarh al neamului. Că-i dat jos de la icoane, după ani de-atunci – altă poveste!
Eu de opoziție vreau a zice – apropo de ramarca lui CSG (cum că opoziția nu speculează) dar și de jalea lui luc (care bate obrazul liberal pentru renunțarea la cota unică).
Am auzit, ieri, declarația lui Marko Bela – indignat de proasta funcționare a coaliției, care-a pierdut votul din Camera Deputaților, pe un amendament la Legea Învățămîntului. Propunerea opoziției era ca istoria și geografia Ro să fie predate în lmba română, nu în limbile metarne, cum era în legea deja adoptată. Amendamentul trecuse prin asumare tacită, adică Puterea nu participase la vot – era ocupată-n altă parte. Ä‚sta cuțit în spate! La frate maghear, desigur, care pune mare preț pe victoria lui etnică, de a avea dreptu’ de a studia și limba română în limba maghiară.
Ce ziceți, au căzut la pace Băsescu și opoziția, pe această jmekerie legislativă? Să nu-mi spuneți că nu știe Băsescu cît de importantă este legea – în prima sa formă – pentru maghiarimea politică. Practic, UDMR obținuse răsplata pentru ani buni de „concesii” făcute valahilor.
Camera decizională, pe această lege, este Senatul. Iar întreb: Ce ziceți, se duc intense tratative între Putere și Opoziție, Opoziție și UDMR, UDMR și Băsescu, pentru ca amendamentul să treacă ori să cadă? Dacă da, nu este – atunci – praf în ochi dușmănia ostentativă dintre Putere și Opoziție? Nu-i o imensă jmekerie bălăcăreala publică dintre Ponta și Udrea, Antonescu și Băsescu? Cum s-ar mai putea înțelege ei „punctual” dacă s-ar urî din rărunchi, așa cum vor să ne facă pe noi să credem?
Bine, mai e și alt aspect – cum face Băsescu de sucește un vot antinațional, după ce le-a dat apă la moară ungurilor pentru a-și face el treaba. Altă chestie, poate pentru mai tîrziu. Deocamdată: E rușinos să te umilești în fața străinului, la tine-n casă, doar fiindcă ești la cuțite cu neamurile. Dar istoria noastră – în limba română – ne zice că Movileștii cu leșii, ăilalți cu turcii și tătarii, cam așa se contruiaiu domniile, acu’ vreio juma’ de mileniu. Și-a ținut asta pîn’ la Cantemir, cînd s-a hotărît Poarta să tirmită din Fanar – ca de la FMI, acum. Chiar, nu ne-ar sta bine cu Dominique-Strauss-Kahn ca președinte? Eu zic că de minune ne-ar sta!
Pai, cred ca si noi, cei care iubim si uram oameni politici (nu spun ca toti o facem), pretindem ca taberele adverse „sa se inteleaga punctual” cand e nevoie.
Nu l-as vrea pe Strauss-Kahn presedinte. Nici macar al Frantei.
Si daca tot vorbiram noi aici despre lacramare,iata-ma si pe mine atins la naturelul simtitor,cel degraba producator de lacrimi mai mult sau mai putin adevarate.
Tocmai ce am citit declaratia dlui Vosganian in care se prohodeste cota unica.O lacrima-mi mijeste in coltul ochiului.Ochiul din partea dreapta,desigur.Caci ochiul din partea stanga zambeste amar,de parca ar intreba „dragi liberali,odata facuta si aceasta concesie fundamentala,ce alte concesii va mai raman de facut ?”‘
Ei,asi…O lacrima-doua acolo,nici macar prea evidente…Nici facies-ul potrivit situatiei,nici tremolo-ul de voce de rigoare,nici cabotinismul desavarsit probat in alte dati.Se pare ca nici rasu-plansu de altadata nu mai e ce-a fost…Omul imbatraneste,e uzat peste masura,harshit in lupte grele,prostata ii face sigur probleme,nici cheful de a da de pamant cu opozitia ne este cel de odinioara.
Asa incat,eu unul,nu m-as grabi cu diagnosticele.C-or fi aburi de JD,sau betie de putere,sau teama de bulau,sau soap-opera.Si sincer sa fiu,nici nu ma intereseaza (pseudo)lacrimile lui Basescu.Treaba lui,planga cat o vrea,unde o vrea,si baga-l-ar in seama cine o vrea si cine o avea timp de asemenea prostioare.
Daca insa as fi lider schmecker de opozitie,as lasa deoparte partea lacrimogena si i-as citi atent discursul minus lacrimi.Va invit sa o faceti.Nu fac,feri-m-ar spiritele Binelui,exercitii de admiratie sau propaganda basesciana.Va spun doar ca este gresit sa-l crezi terminat ca om politic doar numarandu-i lacrimile de circumstanta.
PS Si cum discutia a pornit de la articolul dlui Antonesei,ma gandesc ca probabil autorul a vrut sa spuna ceva neavand ce spune altceva.Adica un fel de bagare in seama.Altfel nu-mi pot explica contradictiile grele.Pai,zice dl Antonesei,dupa ce s-a chinuit din rasputeri sa-l scoata iar din joben pe Boc(un joben nu foarte mare,desigur !),sa-l podideasca plansul pe Pres vazand ca partidul apuca pe cai gresite ? Ca sa nu mai vorbesc despre fraza finala a articolului,un model de siluire logica a unui enunt benign…
Domnu’ luc,
Treaba cu prostata cred ca v-a inspirat-o referirea mea la „vitaminizarea” contelui, care s-ar putea sa aiba probleme cu urinarea, la cei 600 de ani de viata…
S-ar putea spune multe despre securistul de la Anvers, dar cred ca gresesti atunci cand vezi in accesele sale lacrimogene ceva de ordin…medical. Nici vorba, draga CSG! Nu-l lasa nervii nici plansul de acum, nici cand lacrima pe umerii lui draga stolo in octombrie 2004. Ce sunt lacrimile lui? Un mijloc de a influenta pe cei mai slabi de inger, pe cei usor impresionabili. Sambata l-au lasat nervii??? In niciun caz! A facut apel la un episod de la Conventia din mai 2001, atunci cand i-a infipt pe la spate pumnalul in spatele lui don Pedro, cel care il promovase in politica in 1990. Crezi ca avut vreodata vreo remuscare pentru ce-a facut? Never ever! Scopul sau? Sa-i atraga de partea sa pe cei care aveau de gand sa-l voteze pe bleaga sau pe cei nehotarati.
Lacrimile sale sunt lacrimi de crocodil. Sunt lacrimile unui killer inainte sa-si ucida victima cu sange rece. Nu mi se pare a avea acest monstru politic nimic omenesc. Lacrimile sunt omenesti si nu sunt neaparat o slabiciune. Este modul lui de a arata ceva ce n-a avut nicioadata: sufletul! Un individ periculos, care n-are prieteni, n-are principii, n-are caracter, care este animat doar de succes CU ORICE PRET! El n-are respect pentru cei de langa el, el are nevoie doar de slugi care sa-l aprobe. Cine i se opune este strivit metodic, premeditat, chiar cu lacrimi in ochi…
…dupa cum ii spuneam si „amicului” Hendrix mai acum cateva zile, e plina istoria de exemple… cam orice miscare, de orice natura, care a esuat, a primit cele mai grele lovituri din interior”¦ nu opozantii inving miscarile, ci proprii „sustinatori””¦ lui nu i-a placut comentariul, dar nu intotdeauna suntem pregatiti sa vedem adevarul, preferam sa combatem mesagerul…
…sa dau doar un exemplu?… de ce nu a izbucnit revolutia in ’87 la fenomenul Brasov si a izbucnit in ’89 la incidentul Tokes?…
…in rest nu avem decat sa studiem caderea si decaderea marilor imperii… in cazul de fata la scara mai mica, parerea mea personala este ca „imperiul PDL” va primi cele mai grele lovituri si implicit va cadea cu concursul celor din interior, nu ca urmare a revoltei populare sau a activitatii Uniunii…
@excelsior
Multumesc pentru raspunsurile rabdatoare de zilele trecute si scuza-ma pentru eventualele jigniri.
…nu-ti fa probleme Corina, nu m-am simtit jignit… ai fost doar un pic suspicioasa… daca am reusit sa definesc mai bine punctele mele de vedere totul este ok…
,de ce nu a izbucnit revolutia in „™87 la fenomenul Brasov si a izbucnit in „™89 la incidentul Tokes?”¦” Simplu: in 87 a fost o REVOLTA reala a muncitorilor brasoveni ce a fost innecata in sange de aparatul represiv. In 89 a fost o LOVILUTIE, adica o lovitura de stat a Manastirii Secu care a brodat si aparentele unei revolutii populare. Tokes a fost doar o unealta securista folosita in Timisoara pentru amorsarea tensiunilor in orasul programat de securisti pentru lovilutie. Atleticii kaghebisti care impanzisera orasul de cateva zile s-au ocupat de restul, ai inteles?
Te inseli atunci cand spui ca pedeleprele vor pierde puterea pe mana lor. Nu exclud faptul ca multe lighioane vor actiona instinctiv si vor parasi ,,curajos” puntea vaporului care se scufunda…Va fi o victorie a USL-ului impotriva unei puteri care se credea stapana peste tara. Va fi la fel ca pe 17 noiembrie 96 sau pe 12 decembrie 2004, va fi o explozie populara care va matura regimul portocaliu.
…pai si eu ce am spus mai Hendrix?… exact asta am spus si eu… in ’87 a fost opozitie reala si nu a reusit (apropos sunt din Brasov si am fost pe strazi in ’87 asa ca as putea sa-ti povestesc mult mai multe decat stii despre revolta de atunci, dar inca am retineri in ce te priveste)… in ’89 a plecat din interior si populatia a fost prinsa in joc, dar a plecat din interior… ai inteles?…
…ca ma insel sau nu in predictie, vom vedea… oricum am mentionat ca asta e parerea mea, nu m-am erijat in mama Omida…
Conte, pornesti de la o premisa falsa: ca El Insusi ar mai putea avea accese de asa-zisa sinceritate… Afla de la mine un… adevar elementar: mincinosul, prefacutul si intrigantul asta patologic a ajuns sa creada adevar suprem propriile baliverne… De-aia si minte atat de convingator! Cu atat mai periculos, pentru ca se crede infailibil – intr-un sens anume, chiar si este, din pacate! – si inca mai pacaleste mult prea multi oameni… Si nu ma refer doar la cei pe care „secta” Basescu – aka PD-l – i-a… facut oameni! 🙁
Asa-i cand faci penis captivus in cuvantul tau de onoare. Il tai (penisul) si ramai si fara penis si fara onoare 🙂
Riscurile erotismului exacerbat… 🙂
Conte,
Va supun atentiei o problema de logica.
Actul de acuzare pentru Dominique Strauss-Khan suna asa:”Paratul a incercat sa faca sex oral si anal cu menajera hotelului”
Ar rezulta ca omul i-a declarat explicit menejerei: „Draga, in cele ce urmeaza, va urma o partida de sex oral, dupa care vom incheia programul cu un sex anal”.
Desi nu am auzit despre Contele de Saint Germain ca ar fi avut asemenea experiente prin secolul 16 (desi niciodata nu poti sa stii!), de exemplu, imi permit sa va intreb: – Nu credeti ca in momente de acest fel violatorul nu sta sa-si expuna un plan al actiunilor pe care urmeaza sa le intreprinda, ci trece la treaba, fara explicatii?
Chiar daca DSK n-o fi usa de biserica, totusi, parca e cusuta cu ata alba…
Daca unul care, teoretic, isi poate permite orice femeie, procedeaza astfel, inseamna ca placerea lui depinde de un ingredient special: opozitia ei. Noi, prin secolul 16, practicam asta de coniventa cu „victimele” noastre.
Ce sa zic: vorba ta, prea pare cusuta cu ata alba, dac-o fi cum se relateaza prin presa. Nu stiu de ce, am o banuiala ca mai devreme sau mai tarziu va aparea si un filmulet. Pentru ca dac-a fost o lucratura, trebuia sa se fi gasit si vreo camera ascunsa ratacita prin vreun cotlon.
Cred că-l (psih)analizăm prea mult pe acest animal dement care este băSSecu.Este corect spus că are un talent demonic de a specula slăbiciunile oamenilor,că este expert în stări negative ca lașitatea,oportunismul,dorința de a fura și de a înșela a jegurilor cu care a avut el de-a face în existența lui.Aș vrea să spun că are și o calitate care îl va pierde:FRICA.băSSecu este mort de frică din cauză că,mai devreme sau mai târziu,cineva îi va lua banii și îl va băga la „pârnaie”.Este paralizat de frică,nu de frica morții,ci de frica pedepsei oamenilor.Nu înțeleg de ce opoziția nu speculează această frică patologică a handicapatului dement
Opozitia nu speculeaza, din pacate, multe puncte slabe ale adversarului. Exista si o resemnare sociala care, uneori, da impresia ca orice s-ar intampla, oricat de rau, nimeni nu mai crede ca se poate lupta cu atata ticalosie. La o innaditura atat de subreda cum este alianta actuala la putere, sunt insa convins ca dessailarea se va produce tot de la politicienii puterii. Cand instinctul lor de conservare, oportunismul lor, le va indica pierderea iremediabila a bataliei, se va produce migrarea decisiva. Doar nu vor astepta alegerile la termen, sa nu mai prinda pozitii eligibile.