Adrian Rusu versus Mircea Vasilescu
(A se citi dupa parcurgerea articolului intitulat „Metehne de tarcovnic”)
Așa cum am promis în comentariul anterior, preiau pentru cititorii acestui blog o parte din polemica iscată de un articol al lui Mircea Vasilescu din ultimul număr al Dilemei Vechi. Articolul cu pricina, intitulat „Cărtărescu și Patapievici” este scris în tonalitatea și cu contrastele de un subiectivism militant proprii unui imn sportiv și  nicidecum unei dezbateri culturale.
Cititorul @adrianrusu a postat la acest articol următorul comentariu adresat, evident, domnului Mircea Vasilescu:
adăugat de adrianrusu la data de 01 Iunie 2012 03:06:35
(Ma iertati – fara diacritice, clavier….suedez).
Confundati spiritul cu atletismul, domnia-voastra. Sau cu Eurovizionul. Cutare „a ajuns să fie perceput firesc și normal în competiție cu străinii”. Sa zicem ca ar fi fost – nu stiu….Kierkegaard (tot „cultura mica”). Ar fi zis profesorul de serviciu de la „SkkærnegÃ¥rde mnöverhed” („Dilema veche” in daneza) ceva ca: „la campionatul european de filosofie de la Torino, Kierkegaard a castigat „firesc si normal”, intrand in prima liga europeana”?
Fructele bune se coc tarziu in bransa asta; uneori se coc dupa ce nu mai sunt. Mai asteptati o suta-doua de ani si vorbim atunci. Vom vedea. Scepticii vor decide – nu functionarii, nici „omologii sai britanici sau francezi”. Pe astia ii uita lumea dinainte de a se naste.
Lovit în onoarea sa de țârcovnic cu rubrică și misie, domnul MV care nu prea e obișnuit cu comentariile pentru că nu prea e obișnuit să aibă cititori, își tresaltă rudimentele polemice încropind următorul răspuns:
adăugat de mirceavasilescu la data de 01 Iunie 2012 07:06:47
Care „branșă” și care „fructe”? Eu vorbeam de Institutul Cultural Român, nu de vreo operă filozofică și nici de vreun „campionat de filozofie” (cam slăbuță ironia…). Altminteri, cîrtind în stilul specific românesc (chiar și pe o tastatură suedeză), îmi confirmați ideea: cînd un om construiește o instituție (nici mai mult, dar nici mai puțin), i se reproșează că n-a produs o Operă. Cînd face lucrurile să meargă (spre binele public), i se impută că nu e Kierkegaard. Mulțumesc pentru comentariu, se cheamă că n-am scris degeaba.
La care domnul Adrian Rusu dovedește că pricepe repede la oameni și revine, întâi cu un diagnostic privindu-l pe domnul Vasilescu și apoi cu o lecție de gândire coerentă și argumentație cristal:
adăugat de adrianrusu la data de 01 Iunie 2012 03:06:32
văzut pe cineva cu mai multă rea credință….
Vorbeați despre „žperformanțe culturale” (ale lui Cartarescu) la grămadă cu cele (funcționărești) ale lui HRP. Veți accepta ca, schimbând ceea ce e de schimbat, „žperformanțele culturale” unei alte nații mici s-ar putea numi „žKierkegaard „. Cum nația aceea nu a avut șansa să nască un Cartarescu sau un HRP, mulțumiti-vă cu aceasta aproximație. Nu îi „žimput” faptul că nu e Kierkegaard, pentru ca nu despre HRP vorbesc, ci despre privirea domniei voastre asupra lui.
Nici ca a construit o instituție, pentru că „žperformanța” de culturnic a cuiva nu interesează pe nimeni (nici pe mine). În schimb „cultura”, ca fapt interior, interesează! Nimeni, din afara clerului cultural, n-o vede(„žcultura”) în termenii „žperformanței”, ai „žcompetiției” (cu scriitorul maghiar X), ai „žsuccesului” („žadevărat și consistent”), ai „žprimei ligi” (de cultură). Nu e meci de fotbal. Ce e aia „žperformanță culturală”? E ceva „žproactiv”, „žprofi”, „žconsumer-targeted”?
Faptul că Goethe, să zicem, este numit consilier aulic (înalt funcționar, adică) este un eșec, un naufragiu pentru Goethe – nu un succes. Ar fi un succes, daca n-ar fi vorba despre Goethe, ci despre veleitarul bun-la-nimic, care se hrănește din admirația vulgului (pe care-l disprețuiește, de altfel) sau din „žsuccesul în fața străinătații”. Sunteti în sistemul de valori al Eurovisionului. „žI-am bătut pe engleji” (la cultură). De ce nu până la urmă….nu e și Eurovisionul „žcultura”?
În acest punct, văzând că domnul Vasilescu tace, m-am gândit să intervin și eu, declarându-l învingător prin KO pe domnul Adrian Rusu și adresându-i următorul mesaj:
Traiasca fotbalul!
Scris de Contele de Saint Germain  la 02 Iunie 2012, 01:55 pm, dar neadăugat de MV pe forum
Vă felicit, domnule Adrian Rusu, pentru precizia observației și calitatea argumentelor. Exemplul cu Goethe, amuțitor pentru domnul Vasilescu, are, din punctul meu de vedere o singură slăbiciune: aceea că îl pune în echivalent cu acest mare scriitor pe H.R. Patapievici. Păi se pot compara operele lor literare?
Altfel, răspunsul țâfnos al domnului Vasilescu arată că ați nimerit exact la țintă. Domnul Vasilescu are prieteni și susținători, nu criterii. Nici nu sunt de mirare, în acest caz, judecățile de valoare frazate după cadența cronicilor sportive.
Vorbitul în gol nu s-a terminat aici, domnul Rusu revenind și cu alte comentarii, la fel de bine scrise. Le puteți citi, dacă v-am incitat, accesand:
http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/cartarescu-patapievici
Până la momentul în care eu închei aceste rânduri, domnul Vasilescu nu și-a regăsit încă graiul. Este posibil să-și fi dat seama că a greșit categoria și să prefere binefacerile gongului. Vom vedea…
https://www.conteledesaintgermain.ro/adrian-rusu-versus-mircea-vasilescu/04-06-2012PolemiceAdrian Rusu,Cartarescu si Patapievici,Dilema Veche,Goethe,ICR,Kierkegaard,Mircea Vasilescu(A se citi dupa parcurgerea articolului intitulat 'Metehne de tarcovnic') Așa cum am promis în comentariul anterior, preiau pentru cititorii acestui blog o parte din polemica iscată de un articol al lui Mircea Vasilescu din ultimul număr al Dilemei Vechi. Articolul cu pricina, intitulat 'Cărtărescu și Patapievici' este scris în...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Conte,
patinam pe ghiata subtire.Hai sa citim impreuna legea 188/1999:
Art. 27. – (1) Dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat.
Art. 44. – (1) Functionarilor publici le este interzis sa ocupe functii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizatiilor carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau ale fundatiilor ori asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice.
Art.44-(3) Functionarii publici au obligatia ca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice.
Art.77-(2) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
…
h) desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic;
Asadar,Conte,lucrurile sunt cu dus si intors.Dupa cum scrie la Statut,singura interdictie politica este de a ocupa functii de conducere in partide politice.Mai sunt obligati „sa se abtina”,dar asta suna mai degraba a recomandare decat a interdictie.Pe de alta parte,la art.77,singurul aspect pedepsit disciplinar este „desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic”.Nu stiu daca se poate dovedi ca dl Mihaies presteaza politic in timpul programului,asa cum nu sunt convins nici ca o critica adusa intr-un articol de ziar dlui Antonescu,sa zicem,este asimilabil legal activitatilor politice.Nu sunt avocatul dlui Mihaies,nici nu ma pricep,dar cred ca daca maine dl Mihaies ar fi demis de la ICR din cauza articolelor sale anti-Antonescu,cu siguranta ar castiga in instanta.
Insusi Patapievici, cand a fost intrebat intr-un interviu de ce a renuntat la editorialele sale din EVZ, a afirmat ca a facut-o pentru a nu da nastere la discutii privind pozitia sa la ICR si statutul de functionar public.
@luc. Mah! Tu esti rastalmacul lui Ba$$escu? hehehe! Gm.
Nu.
O interpretare cuantică a Universului ne poate duce la următoarele concluzii, încurajatoare „¦ sau nu:
– Există cel puțin o altă variantă a lumii în care societatea în ansamblul ei a evoluat spre o variantă mult mai proastă „¦ sau mult mai bună. Nu suntem noi cei mai blagosloviți dar nici chiar cei mai amărâți.
– Fiecare persoană ia de fapt o infinitate de decizii, fiecare decizie mergând în alte universuri paralele. Nu om fi noi cea mai groaznică variantă de univers, deÈ™i, cu certitudine, nu suntem nici cea mai grozavă.
– În majoritatea universurilor unii dintre oamenii de la noi nici măcar nu există. Sau din contra, poate că în alte lumi există È™i variante de oameni mult mai mizerabile „¦ sau mai bune.
– Poate că în alte universuri dilemele nici măcar nu există iar în altele dilemele sunt cu totul noi.
Oricum dilema din acest univers are mereu alternative care trebuie să ducă la una È™i aceiaÈ™i concluzie, fără perspective dar cu ieÈ™iri favorabile (nu spun care sau cui).
AÈ™adar, de ce să fim supărați È™i pesimiÈ™ti?
Da` de ce să fim mulțumiți È™i optimiÈ™ti?
Cred că adevărul (universul nostru) este pe undeva pe la mijloc!
Aurea mediocritas. A nu se traduce prin mediocritate poleită, deÈ™i pentru unele personaje ar fi potrivită, vezi autoportretul în ulei (rânced): „Oamenii sunt adesea mai modești decât par”-PleÈ™u. Poate că, în alt univers, oamenii sunt, totuÈ™i, mai falnici decât par.
Ciudată cuantica asta, în care nimic nu poate fi cuantificat cu adevărat, pentru că toate cele trei valori – adevărat, fals È™i indeterminat – sunt valabile. Mai ales în cazul dilemelor actuale „¦ pardon, noi „¦ sau vechi … Din această dilemă – veche – nu puteți ieÈ™i „¦ cel puțin nu în acest univers. Am zis!
Mon ami de Saint Germain,
Am citit producția vasilească și comentariile deosebit de interesante ce au însoțit-o. Fapt care m-a determinat să scriu propriul meu comentariu, aflat și în Dilema, și pe blogul meu.
Avec ma meilleure considération, HP
V-am citit comentariul din Dilema Veche si l-am apreciat.
Cu aceleasi ganduri bune,
CdSG
Constat cu amuzament insiruirea de auto elogii a sustinatorilor presedintelui jucator. Adevarul se vrea quality. La fel si Romania Libera. Traian Basescu face apel la societatea civila „de calitate”. In justitia romana „parca s-a mai schimbat ceva”. Acum avem oamenii de cultura, care muncesc de zor sa se catere pe jilturi inalte prin tehnici de marketing. In general, setea de legitimitate prin performanta a unei mediocritati agresive care a fost beneficiara in una din perioadele grele ale poporului. Jumatati de masura sau non masuri trambitate ca mari realizari. Ni se prezinta litania unor ctitorii institutionale si culturale …. un singur lucru va reamintesc:
You can run but you can”™t hide!
Societatea civila de calitate voteaza Nicusor Dan, il asteapta pe Mesia-MRU, il boceste (BOCeste) pe Volodea si se vaita ca-l vor schimba pe HRP si ca nu vor mai papa mult si bun de la Externe. Intram in epoca basismului dupa Basescu, un basism cu fatza umana dar la fel de infect interior!
@radu, Nicusor Dan este un caz interesant „“ are doua atuuri „“ este un vot de blam la adresa clasei politice (binemeritat!) si este prototipul de intelectual real, nu ciudati sau contrafacuti. Prababil ai dreptate, Eckstein si cu Nicusor sunt Alba ca Zapada, care iau din voturile liberalilor, insa nu asta conteaza pentru mine. Pe bune, mi-as dori Nicusori Dani in viata politica, insa pentru candidatura concreta am doua intrebari: de unde provin banii pentru posterele cu care a impanzit orasul candidatul visator & antisistem si cine va mai salva Bucurestiul daca Nicusor Dan devine primar? Candidatul antisistem a devenit déjà parte din sistem, insa nu e clar care parte a sistemului. Iau in consideratie votarea lui ca vot de blam la adresa USL pentru VUM, insa povestea lui e prea frumoasa ca sa o cred. Si Traian Basescu a fost candidat antisistem, capitan, si uite unde am ajuns „¦.
@piticul prono: N&D (asa ii spun eu) e sustinut de sponsorii interni si externi ai lui Basescu. Felix Tataru e bagat pana-n gat in publicitatea lui. Sustinatorii lui Mesia-hipsterul sunt ungurenii, gedesistii, oengeurile basiste gigea-mai-mai, telectualii basisti dezamagiti de PD si care vor un Basescu mai educat si mai fin, hipsteri si alti fizosi care suspina dupa lideri mesianici si revolutii antisistem, antipartide, antipoliticieni blablablatralala. Adica imaturi buni de folosit drept carne de tun idealista de catre serviciile cotroceniste. Am informatii sigure ca multi bani de campanie ii vin Nicusorului taichii si de la Nutzi Udrea, iar dupa alegeri, daca sare de 8%, tipul va intra en fanfare in ICCD-ul lui MRU, care pare ca deja sa rasufla. Fa calculul voturilor pt. Prigoana, N&D si candidatul PPDD, ai sa obtii exact electoratul basist din Bukale. Acum produsul „independent, curat, plcut uscat” N&D e testat la vot, ca sa stie baietii pe cat se bazeaza. Sa vezi ce reglari de conturi vor fi in PD dupa aia si ce schimbari radicale la fatza or sa incerce pt. naivii care cred in schimbarea la faza a Ro. cu pupinii anticomunistului de la Anvers!
Conte,te vad cuprins de o stranie si navalnica admiratie…Vad ca te-ai instalat comod la peluza,faci galerie insufletita si aplauzi ceea ce dta consideri o victorie nimicitoare asupra unui detestabil adversar.Urmeaza ca imediat,ca la un semnal, sa se manifeste pe blog chibitii obisnuiti,care vor huidui,vor arunca brichete-n cap si-i vor scuipa pe jucatorii echipei adverse mai dihai decat a fost scuipat si injurat MM Stoica in Giulesti la meciul cu Rapid.Si toate acestea se petrec desi obiectul admiratiei dtale,dl Rusu,altfel un condei si o voce impresionante,desfide din capul locului discutia privita in cheia unui „meci de fotbal”.
Si mie mi-a placut ce spune si mai ales cum spune, dl Rusu,cu osebirea ca eu,avantajat fiind de postura de spectator neangajat(politic),imi pot permite,cu toata umilinta,o observatie critica.Dl Rusu,cred eu,cultiva intentionat sau nu,o glisare de planuri,cultural-creativ si functionaresc-organizatoric.Ori mie imi pare ca in articolul dlui Vasilescu ,lucrurile sunt clare din acest unghi de vedere,in sensul ca Patapievici este functionarul diligent,iar Cartarescu scriitorul.Din aceasta perspectiva,exemplul cu Goethe imi pare inadecvat,desi fermecator in sine.In cazul nostru scriitorul nu este si culturnic,iar culturnicul nu este mare scriitor,caci dl Vasilescu nu face referire in articol la aptitudinile sciitoricesti ale dlui Patapievici.Pe care,dealtfel,dl Rusu le si contesta intr-o postare ulterioara, pe buna dreptate daca ar fi si dupa gustul meu.Citind aceasta postare,ma gandeam amuzat la un lucru:daca maine,de exemplu,cu ajutorul unei baghete magice,un Cartarescu,sau oricine altcineva necorespunzator politic,ar fi pus la stalpul infamiei,marginalizat,minimalizat,pierdut in pluton,stampilat definitiv cu inscriptia”si ce mare branza a facut si cine mai e si asta?”,oh!,ce urale victorioase si ce dopuri de sampanie vor sari dinspre partea unei bune parti a intelighentiei romanesti.
PS Ca sa vedeti pana unde poate merge schizofrenia romaneasca…Daca dl Ponta avea parghiile necesare,probabil ca Patapievici ar fi fost matrasit de la ICR cu aceeasi viteza sonica cu care a fost lichidat Tismaneanu de la ICCMER.Cum nu se poate administrativ,tuterii noii puteri instalate au gasit solutia:guvernul sa taie bugetul ICR,iar Patapievici sa ramana fara fonduri.Au dreptate,in acest mod Cartarescu nu-si mai permite el figuri de mare sciitor pe afara…E drept,nu-si mai permite nimeni…dar nu conteaza,Cartarescu sa nu fie.
Cel mai tare, in comentariul tau, mi s-a parut ca iti asumi, plin de modesta obiectivitate, postura de spectator neangajat politic. Pentru mine asta a fost o indicatie ca textul tau trebuie citit pe invers. In aceasta cheie, merge.
Cat despre matrasirea lui Patapievici, mi se pare absolut necesara dupa ce ani de zile a permis ca un vicepresedinte al sau (al ICR, „distinsul” Mircea Mihaies), platit din bani publici, deci si ai mei, sa improaste cu nerusinare, din haznaua abisurilor sale, tot ce nu era suporter basist si bocist.
Pai asta faci intr-una ,ma citesti pe invers.Incearca sa-l citesti pe fata,ce anume nu merge?
Cand il citesc pe Cartarescu,nu fac judecati politice.La fel procedez si cand il citesc(opera literara) pe Vosganian.
Chestia cu Mihaies este hilara.A folosit cumva Mihaies hartii cu antetul ICR cand facea ceea ce incriminezi dta?Atunci,cu ce drept si dupa care ordine mondiala poate sa-i ceara Patapievici lui Mihaies ce sa scrie la gazeta in timpul liber?Ca sa inteleg si eu,militati pentru reintroducerea cenzurii?
Ai citit legea functionarului public? Are acesta voie sa faca politica? Daca nu, este Mihaies in greseala si ilegalitate? Si daca este, nu e vinovat si seful lui care a inchis ochii (daca nu cumva l-a si aplaudat pe ascuns)? Chiar, ce crezi? l-o fi aplaudat Patapievici, i-o fi acordat si vreo prima de excelenta pentru cat a injurat Mihaies la Antonescu si Ponta?
luc,
Istoria cu „žtalentul potrivit la locul potrivit” este verificabila, LARGEMENT verificabila, mai ales la romani. Faceti o incursiune in cunostintele domniei voastre, care par vaste, si o gasiti confirmari. Nu contest talentul de analist al lui HRP, ci apartenenta lui ferma la geniul romanesc. Ca si a lui Brancusi sau a lui Cioran (de pilda). Intelegerea chestiei ar pune un punct febrei recuperatoare a „žvalorilor nationale”, care sunt de sange romanesc, dar de alta natura spirituala. Nu e chestiune de „žgust”, nu e pe (ne)placutelea, e in natura lucrurilor, si tot ce putem face e s-o observam.
Pentru chestia cu Goethe: e doar o schema, n-are pretentia sa fie „žaplicatie 1:1″.
Cu respect, AR
Am recitit comentariul dvs de pe „Dilema”,mai ales sectiunea dedicata dlui Patapievici si gasesc justificata nuantarea dvs.Pe de alta parte,continui sa cred ca ne-am departat putin de chestiune,discutia nu-l viza pe analistul HRP ci pe HRP in postura de dregator sef la ICR.In rest,de acord cu dvs,desi atunci cand vorbim despre „recuperarea valorilor nationale”,poate ar trebui sa fim putin mai ingaduitori cu noi insine si eternele noastre complexe de cultura mica,periferica.In acest spirit,poate nici sintagma „performanta culturala” nu este blamabila,avem nevoie tot mai des de dovezi materiale ca existam si noi in concertul cultural european.In sens vulgar,avem nevoie de premii,tiraje,aparitii media,expozitii,dramatizari,etc.Pana la verdictul posteritatii,important,fara discutie,sa nu uitam ca azi cultura are piata,se vinde si se cumpara,se pretaluieste.Se dau premii,se fac clasamente,se contabilizeaza tiraje,spectatori,cititori,privitori.Ganditi-va doar la suspansul cu care se asteapta decernarea unui Nobel…De ce nu ne-am dori si astfel de performante?
Cu acelasi respect.
Incercand sa privesti din perspectiva, domnii tabarciti de Conte apar in toata splendoarea lor. Generatia frustratilor. A revolutionarilor imburgheziti. Nu au nici aplecarea spre mase, spre sistem, a generatiei antebelice, constructorii Romaniei modern. Nu au nici orgoliul demiurgic al interbelicilor, care i-a propulsat pe putinii supravietuitori in recunoastere internationala, triumfand aproape paradoxal asupra istoriei si uneori asupra propriilor crezuri suspecte. Nu au nici macar gospodareala generatiei „™70, cand talentul si munca multa si ceva reverente, uneori relativ minore catre sistem reuseau adesea sa creeze o opera care se va dovedi rezistenta timpului. Si iata generatia noastra, prea politizati ca sa mai aiba timp de abisurile introspectiei si prea erudite ca sa incinga masele „¦. Cei care condamna generatia comunista pentru obedienta, refuza poporului ceea ce a oferit generatia antebelica, fiind insa departe de titanii interbelici „¦
O zei, o muze, cum vor sta la judecata istoriei? Nu pot condamna compromisurile pentru supravietuire, le pot insa condamna pe cele pentru confort, moralmente ii condamn. Dedulciti la binefacerile societatii de consum, oare opera lor e suficienta si consistent sa egaleze pe saptezecisti ? Grea intrebare „¦
Intelectualii regimului nu reusesc decat, in mod ironic, sa ilustreze niste principii liberale: banii statului ucid valoarea. Oare cati scriitori si filozofi zac in tacere ignorati de public, in timp ce la Humanitas din rafturi intregi zambeste Traian Ungureanu, Mihaies, Tismaneanu, Patapievici ? Asemeni lui Stalin, care a lasat culacii ucrainieni sa moara de foame pentru programul lui de inarmare, actualele forte politice au drenat toate fondurile, tot spatial public pentru vedetele culturale favorite, lasand pe oricine altcineva sa se usuce si sa piara „¦ va place? Mie nu!
@piticul,
vad ca te-ai apucat sa dai sentinte.Vorbesti de „generatia frustratilor”,de „revolutionarii imbogatiti”(care anume,mai exact?),te lansezi ridicol in judecati vizionare de genul „…o opera care se va dovedi rezistenta timpului”,de parca ai tu habar de ce rezista si cine rezista..Acorzi indulgente ca un papa raspopit pentru saptezecisti („…reverente,uneori relativ minore,catre sistem”),vrand poate sa imbalsamezi convenabil creatorii „iepocii de aur” si vrand,deloc subtil,sa sugerezi ca intelectualii de azi,aia care nu-ti plac tie,sunt chiar mai rai decat aia de versificau ode maretului conducator.Cateodata te afunzi in putul gandirii:”Cei care condamna generatia comunista pentru obedienta, refuza poporului ceea ce a oferit generatia antebelica, fiind insa departe de titanii interbelici „¦ „Ce refuza?La cine si la ce te referi cand vorbesti de generatia antebelica?Si cand spui ca „sunt departe”,ce competente te recomanda pentru astfel de judecati?
Apogeul este atins triumfal cand pui tunurile pe rafturile…Humanitas.Amice,Humanitas e editura privata,publica pe cine vrea,nu are nevoie nici macar de avizul tau expert.Drenarea fondurilor?Ce inseamna asta,te referi la ICR?Pai tocmai am demonstrat ca ICR face o treaba a dracului de buna cu drenarea fondurilor catre mii de scritori,artisti plastici,comedieni,etc.
Piticule,in calitate de simplu consumator,chiar frizand penibilul,fiecare e liber sa faca judecati de valoare globale si colective,sa pune etichete pe generatii intregi de scriitori,sa faca in devalmasie comparatii inepte intre antebelici,interbelici,postbelici,comunisti,basisti si ce-ti mai trece prin cap.Repet,e dreptul tau,sunt jucariile tale.Ramane de discutat suficienta cu care le faci,de parca prin vocea ta ar vorbi spiritele reunite ale unui Lovinescu,Calinescu si Manolescu.Pe putin…