Adevărurile lui Cărtărescu
(Acest comentariu a fost postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat „Turbulente si derapaje”, editorial ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-turbulente-si-derapaje-935145.html)
Calitățile de scriitor și slăbiciunile de om fac din Mircea Cărtărescu o persoană care poate fi citită mai corect după metafore decât după declarații. Editorialul de azi e un bun exemplu în acest sens. Ne prezintă niște adevăruri din subconștientul autorului care demonstrează că nu avem de-a face cu un naiv amăgit ci cu un amăgitor de naivi.
Metafora Băsescu „“ jucător de cărți ascunde, pe lângă adevărul pe care MC nu l-ar spune niciodată explicit și anume că președintele său iubit conduce țara ca și cum s-ar afla în permanență la masa cu postav verde, și o nuanță de subtilă încadrare morală : pokeristul de care vorbim nu joacă doar mâna primită de la dealer, cum ar fi normal și onest ci se folosește, zi de zi, și de cărți scoase din mânecă. Adică trișează.
O altă metaforă, de data asta dedusă din context, este aceea a relației de tip contractual între domnul Băsescu și susținătorii săi publici. MC nu-i reproșează lui TB răul național pe care declarațiile sale iresponsabile îl produc ci faptul că, prin astfel de ieșiri, îi pune « în mare dificultate pe aliații săi », încalcă adică niște clauze care ar condiționa buna colaborare între părți, indiferent de performanța obținută la conducerea țării.
Dacă MC percepe corect ansamblul (guvernarea de tip gamble și susținerea de tip contractual a lui Băsescu de către intelectualii săi), atunci când privește punctual, la detalii, prezintă simptome de accentuat prezbitism politic.
Afirmația că « modificarea Constituției și reorganizarea administrativă și teritorială a țării sunt așii din mânecă (ai președintelui Băsescu n.a.) » poate fi considerată adevărată doar dacă o citim în cheia tentativei de fraudare, cu succes, a alegerilor din 2012. Altfel, pentru țară, pentru oameni, pentru « posteritatea Băsescu », aceste două măsuri, așa cum au fost ele aruncate pe piață, încropite peste noapte, fără măcar minime urme de fundamentare tehnico „“ științifică, nu reprezintă acum altceva decât niște amenințări imense de haos și dezagregare.
Tot așa, preluarea argumentului „“ clișeu al propagandei portocalii că județele ar fi o „moștenire comunistă”, și asta după excelentul recurs la istoria adevărată făcut de Dinu Giurescu pe această temă, demonstrează (dacă mai trebuia!) că MC nu a fost încă înțărcat de la sânul doicii sale de la Cotroceni.
Cum spunea insă cu amară resemnare Florin Iaru, se pare că e vorba de iubire. Și când e vorba de o ASTFEL de iubire, peste cutume și țară, amânarea voită a ințărcatului încetează a mai fi o problemă vizând hrănirea; ea devine o căutare frenetică a voluptății.
https://www.conteledesaintgermain.ro/adevarurile-lui-cartarescu/24-06-2011PolemiceBasescu,Dinu Giurescu,Florin Iaru,Mircea Cartarescu,regele Mihai,Senatul EVZ,Turbulente si derapaje(Acest comentariu a fost postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat 'Turbulente si derapaje', editorial ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-turbulente-si-derapaje-935145.html) Calitățile de scriitor și slăbiciunile de om fac din Mircea Cărtărescu o persoană care poate fi citită mai corect după metafore decât după declarații. Editorialul...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Conte , din perspectiva tineretii nu am nici o problema. Nu tin minte ce varsta am, iau totul in joaca si spun mereu ca atunci cand nu voi mai avea chef de joaca voi muri. Deocamdata cu toata exasperarea ma joc si atunci cand muncesc. Dupa cum mi-a spus un copil; „am treaba , ma joc !”
…
„Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu iși ascute gheara
deși arcașii ceții spre mine își reped
săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara! ”
(Mircea Dinescu – Sunt tanar, Doamna)
Dumnezeule mare mi-am citit comentariul si m-am cutremurat oripilat speriat. Ce face un mitocan dintr-un om . Eram o persoana echilibrata si am devenit o exaltata intoleranta speriata.
Cand echilibrul distruge spontaneitatea se cheama apatie, sora cu resemnarea.
In plus echilibrul are tendinta sa mearga mana in mana cu varsta. Asa ca … mai bine tanara decat batrana!
1. Da, e vorba de un contract stabilit in 2006 intre elitele talibane de prada si basecu, cu binecuvantare externa (SUA, PPE). N-or sa strice ei contractul tocmai acum, din pricina unei nefacute a sefului, ca doar Opozitia e infinit mai vinovata. Ce, vreti sa vina mogulii, rusii si securistii, Felix si Ilici?
2. Nu e vorba de iubire aici. Cartarascu e legat prin toate cablurile de stapanii sau, Tismaneanu si Liiceanu. El nu va face nici o miscare fara acordul lor.
3. basecu e frumos ca din c… scos.
Daca cineva mai avea vreun dubiu asupra extractiei comunistoide a actualului presedinte, atacul la adresa regelui ar fi trebuit sa il spulbere. Intregul traseu politic, bazat pe lovituri din culise, pe mitul liderului dominator, pe lipsa de principii dublate de sulijirea neconditionata a puternicului zilei, SUA, il recomanda. Viziunea politica, bazata pe tovarasul cel mai tovaras, adica el, cu MAdN (unicameral) si cu exercitiul democratic exercitat mai degraba la nivel de primarie (oamenii sa voteze pe ala care face treba, partidul primarilor, etc) demonstreaza ca mentalul sau e desprins din anii „™80. Insasi popularitatea sa este de prototip comunist, lider energic si atoatestiutor, cel mai asemanator fiind Putin. Discursul sau este indreptat impotriva oricarui potential adversar politic, normal, aluneca de la „horthisti” si „iredentisti” la corupti din cauza hartii politice. Vina inamicilor este destul de halucinanta: de ce oare Vantu sau Patriciu nu sunt déjà la puscarie, e obscur : dupa o minte normala, sau nu sunt vinovati, sau presedintele nu are destula putere pentru asta, ultima fiind asertiune demonstrand mai degraba incapacitate politica. Care este de fapt vina lui Voiculescu? De ce ar fi diferit de alti mari magnati rosii (Paunesti, Trita Fanita, Popoviciu)? Fiindca s-a opus ?
Camarila este similara: ziaristi (unii talentati) si oameni de litere talentati sustin conducatorul suprem. Restul sunt aruncati in derizoriu. Asemeni noii ordini socialiste, in care nu erau dizidenti, ci doar pungasi sau depravati, si in noua ordine capitalista nu mai sunt oponenti politici, ci doar escroci sau infatuati care se opun marelui om de la timona.
Pe cine reprezinta Basescu de fapt ? Electoral vorbind, a fost Victoria activistului tanar, ceausist, asupra celui batran (Iliescu). Cu lipici inca la multi, semn ca decomunizarea merge greu. Deja intrebarea „ai vrut puterea, ti-am dat-o, ce dracu”™ ai facut cu ea?” ar trebui sa incolteasca in mintea tuturor. Multinationalele ? Pana la un punct, da, insa piata Romania era déjà a lor. Active ale statului nu au mai ramas prea multe. Principalul lor adversar era infrstructura birocratia si coruptia (sinidcatele erau déjà aliniate noii ordini capitaliste). Mai nimic din marile promisiuni, agitatia anticoruptie a crescut prima de risc a functionarului public. In schimb s-a prabusit calitatea de consumator a omului de pe strada, din tembelism politic, cu efect direct in cifra de afaceri.
Mai raman insa adevratii tovarasi, cei care au dobandit ce a mai ramas din activele statului. Adevaratii beneficiari ai revoultiei, carora protejarea averilor le consfinteste bunurile dobandite prin masinatii politice. Marii magnati rosii, toti aliniati, care prefera sa tina tara in subdezvoltare decat sa imparta prada postcomunista cu o piata libera. Da, si eu sunt frustrat de rafinaria lui patriciu si de averea lui Voiculescu. Dar intr-o piata libera, daca aceste averi rezista, devin legitimate de compenta manageriala si de efectul mai mult decat benefic in finanta publica. Devin intr-un fel meritate (vezi bursele lui Patriciu si Antenele lui felix, care ne place sau nu, dar au ramas singurele voci critice ale uni presedinte cu caii scapati). Pentru mine PDL-ul sunt frustratii de la revolutie, cei lasati mai la coada de la marea imparteala, care vor si ei ceva pe degeaba de la stat. S-a inchis sezonul de vanatoare, baieti. Atat cei ce au, cat si cei care nu au, trebuie sa se descurce intr-o piata libera, eliberata pe cat posibil de dirijismul etatist. Daca chiar sunteti buni, castigati averi prin afaceri , nu mai faceti coada la liste de partide. Dumnezeu da celui harnic, cititi vechiul testament „“ e liberal, se pare.
Dincolo de presonaje si organizatii, in Romania e o lupta dura intre conceptele politice, civice si economice liberale si conceptele autoritariste si etatist dirijiste. Nu stiu ce se va intampla cu Crin sau cu PNL, cu Nastase, cu Victor, dar am profunda convingere ca singura solutie pentru Romania e una de extractie liberala.
Mare ghinion pe Băsescu că s-a născut într-o epocă nepotrivită. L-ar fi prins mult mai bine ipostaza de Președinte pe timp de război , nu de Președinte pe timp de pace. Și-ar fi dorit să spună „žRomâni, vă ordon: treceți Prutul!” și nu declararea pe un ton marțial :”Români, vă tai salariile!” Dacă nu s-a bătut cu URSS-ul a trebuit să se mulțumească cu o criză ( acesta-i și motivul pentru care a anunțat el, și nu Boc, măsurile de austeritate). Din punct de vedere al panteonului național niște războaie sunt mult mai profitabile decât niște reforme.
De aia am zis tot timpul că istoria care s-a învațat și se învață la școală ( și după care se formează viitorii președinți ai țării!! ) este greșită, pătrunsă de un naționalism-comunist găunos și resentimentar. Suntem îmbibați de faptele mărețe din manualele de istorie trecând cu vederea subiectivitatea interpretării și împrejurările istorice în care au avut loc . Privim istoria în termeni de bine și rău, erou sau trădător, alb sau negru, profund partinic. Câți dintre noi am putea gândi că Unirea din 1600 nu a fost făcută dintr-o conștiință națională ci din dorința de putere a lui Mihai Viteazu (ideea de stat națiune a apărut în jurul lui 1800!), că Ștefan cel Mare și Vlad Å¢epeș erau cam iuți de mânie chiar și după standardele epocii, că românii din Å¢ara Românească și cei din Moldova s-au căsăpit mult timp în evul mediu, că în mai toată istoria noastră a trebuit să jucăm cum au cântat alții (inclusiv în al doilea război mondial)”¦Băsescu n-ar putea gândi nici pe departe în acești termeni, adică exact cum nu pot concepe istoria mulți dintre concetățenii noștri. Din această rigiditate apar derapajele, fie ele ale președintelui sau ale altora, inclusiv ale comentatorilor de pe bloguri”¦
Vreau să spun că mitocănia lui Băsescu în ce-l privește pe rege are (pe lângă egoul supradimensionat al președintelui) aceleași origini ca prostiile lui Antonescu când acesta vorbește de vânzarea țării către unguri:istoria privită cu ochelari de cal.
P.S. Mi se pare o mare fățărnicie mesajul plin de respect și stimă pentru rege al aceluiași Antonescu, mesajul unui politician care se aliază și frecventează un securist și un turnător dovedit, adică exact o slugă a sistemului care „žl-a abdicat”ž , vorba lui Iliescu, pe rege.
@Lucifer
Telectualii mitocanului sunt niste curve adunate de pe centura culturii din romanica indragostite lulea de banii si onorurile unui bosorog chel chiomb dar generos .
@Conte
Doar stii ca dragostea este oarba dar nu atat de oarba incat sa nu vada mizeria morala in care se balacesc, insa cu mari eforturi trec peste asta pentru ca o curva ramane curva.
Să ne hotărâm:ori relația dintre „intelectuali” și băSSecu este contractuală de tip „îți dau ca să-mi dai”,ori este vorba de iubire de tip masochist(voluptate…)?!Dacă prima aserțiune este adevărată,atunci totul este logic,”elitele” prestează pentru cultul personalității lui băSSecu,pe bani,onoruri și alte avantaje.Situația aceasta poate fi imorală,antinațională,vinovată,etc,dar este logică în sensul că „am hotărât de bunăvoie și nesiliți de nimeni să ne prostituăm pentru bani”.Chestia cu „iubirea” cu voluptățile ei,este altceva,este o stare de iraționalitate,un sentiment care nu poate fi analizat și care NU poate fi pedepsit fiindcă există scuza „iraționalității iubirii”
Conte,scriitorii noștri nu sunt „iubăreți”,nu sunt masochiști,nu sunt iraționali:EI SUNT CELE MAI MARI JEGURI DIN SOCIETATEA ROMÂNEASCÄ‚!V-ați pus vreodată problema DE CE în orice democrație „intelectualilor și elitelor” NU li se acceptă participarea la deciziile politice majore?!Fiindcă,vai,cazul filozofului Socrate condamnat la moarte de cetățenii democrației ateniene este VALABIL în orice Democrație și în orice secol!…
S-ar putea ca la Cartarescu sa fie putin din amadoua. Si contractual, cu plata in costisitoare voiaje transcontinentale de familie si din amor pentru ca omul e sensibil la frumos.
@CdSG:și care dracu’ e „frumusețea” conte?!Frumusețea lui băSSecu,frumusețea regimului său,frumusețea/voluptatea masochistă a practicării puterii?!!Ce l-ar putea „excita” estetic și artistic pe poetul Cărtărescu încât să-și piardă uzul rațiunii?!Hai să fim serioși,nu are nicio scuză.Deci,la o adică,poate fi vinovat….de prea multă iubire(dacă asta vă satisface ca explicație…)
Evident ca ma refeream la frumusetea lui Basescu…