Despre răzbunare ca soluţie
Motto Răzbunarea reprezintă setea de justiţie rămasă în stadiu de sălbăticie. Noica Cred că setea de răzbunare este un defect genetic al neamului nostru. Neîncrezător în justiţia divină sau laică, românul îmbrăţişează mai repede decât alţii ideea de a-şi face singur dreptate. E drept că are instinctul de a nu se arunca necugetat în gesturi care să-l expună pe persoană fizică, dar acumulează ură cât cuprinde şi, când puhoiul îl anonimizează, devine şi el o picătură activă în taifunul revoltei. Mămăliga care explodează este o expresie care descrie destul de bine această particularitate. Românul de rând nu ştie să se mobilizeze şi să se organizeze singur pentru răzbunare. Aşteaptă, precum pilitura de fier, magnetul. Mocneşte în el şi, când magnetul îşi face simţită prezenţa şi suflantele răzbunării se pun în funcţiune, se aprinde sălbatic (apropo de motto-ul acestui articol) pârjolind totul în jur. Am spus “defect genetic” şi nu “calitate…
Cu ura la vot
Motto Nu se poate invinge adversarul decat cu dragoste si nu cu ura. Ura este cea mai subtila forma de violenta. Ura ii raneste pe cei care urasc, nu pe cei care sunt urati. (Mahatma Gandhi) Cu ura la vot, dar nu cu URA triumfalistă care se strigă de trei ori, legat, la defilările lui Putin, ci cu aia mută şi ieftină care otrăveşte pe dinăuntru. “Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri…” a ajuns să nu-i mai motiveze deloc pe suficienţii noştri moralişti care se pretind repere naţionale. Ei nu mai emit păreri ci cioplesc, direct în marmură, sentinţe. Pentru ei Laura Kovesi este “slujirea” sau, coborând în abisurile bolgiei, primăriţa Clotilde este “alegerea perfectă” pentru Sectorul 1. Dacă proşti nu sunt, atunci cum sunt? Mutilaţi de drogul urii! Să te ferească Dumnezeu să ajungi la mâna unor astfel de oameni (şi,…
Au invins două sentimente mutilante: ura și frica
 Se mai confirmă o data: suntem defecți! Ne funcționează doar viteza I-a și marșarierul. Ura și frica! (mai mult…)
Cand ura tampeste
 Ura e ca un alcool prost: tâmpeÈ™te. Ați auzit de rachiu de găinaț È™i pufoaică? Credeți că e folclor, nu? Ei bine, reevaluați! (mai mult…)
Lasati-l in pace pe Andrei Plesu!
Ce i s-a întâmplat lui Andrei PleÈ™u e o nenorocire. Unii vor spune că È™i din cauza lui, ca tată. Poate. Posibil. TotuÈ™i, într-o logică a cauzalităților imanente, Andrei PleÈ™u este, în situația de față, o victimă. După părerea mea! (mai mult…)
Se întâmplă ceva…
Ieșirile lui Traian Băsescu la interval de 24 de ore seamănă mai degrabă cu o condiționare medicală, cu o cadență de făcut clismă ori de luat pastile, decât cu un comportament normal. (mai mult…)
Scorbura Turcescu
Ura e ca o coadă de lopată: cum calci greșit, cum te pălește între sprâncene. Teoria cuantică pe înțelesul tuturor. (mai mult…)
Justiție și ură
Justiția făcută de oameni este, mult prea des pentru a fi întâmplător, o formă dramatică de cădere din grav în derizoriu. De la înălțătoarea tragedie antică, în care cel care sfida și strivea era destinul, Â am eșuat în mocirloasa tragicomedie modernă în care cea care sfidează și sufocă e micimea umană. Justiție independentă - ce oximoron! (mai mult…)
Ură versus fanatism
Iată cele două forme de îndobitocire extremă spre care Traian Băsescu a reușit să împingă acest popor. Un hormon al patimii scăpate de sub control inundă azi tot ce ține de raționalitate, sufocând dreapta judecată și dezlănțuind arbitrariul și imprevizibilul. (mai mult…)
Razboiul puterii cu poporul său
Traian Băsescu nu uită și nu iartă. Așa e plămada lui. Non-creștină. (mai mult…)