Lovitură de stat prin ascultări
Toată lumea e ascultată pe ascuns. Ascultări de telefoane, ascultări de încăperi, ascultări ambientale. (mai mult…)
Călcâiul lui Ahile Pe(De)Leianul
Traian Băsescu a ales să conducă această țară prin intermediul unei alianțe coagulată de vulnerabilități. Vulnerabilități individuale și de grup. (mai mult…)
Cand santajistul strigă „șantajiștii”!
 Kelemen Hunor a declarat azi: "Nu răspundem la șantaj sau amenințari. Nu se construiesc alianțe stabile și un viitor pe așa ceva. Dacă ni se spune ori urcați în tren ori rămâneți pe peron, noi nu răspundem". (mai mult…)
Megalomanie cu fireturi și sceptru
Tot mai des aparițiile publice ale lui Traian Băsescu seamănă cu niște ultimatumuri din sfera reglărilor de conturi. Pe de o parte famiglia este mobilizată sub Godfather, pe de altă parte inamicul este somat la capitulare. (mai mult…)
La cheremul unei minorități a minorității
S-a creat legenda că politicienii UDMR ar fi pragmatici. Că-și urmăresc interesele cu perseverență și cinism, până la îndeplinire. Poate. Dar ale cui interese? Ale românilor, în nici un caz! Atunci, cumva, ale maghiarilor din România? Prin prestația din ultimul an, alături de PDL, udemeriștii au demonstrat că nici vorbă de așa ceva. (mai mult…)
Șantajez, deci exist!
(Comentariu postat la articolui din EVZ al Ioanei Lupea, intitulat "Ce castiga Basescu din politica santajului?", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Intrebarea din titlul ar putea fi parafrazată astfel: "ce câștigă hoțul din furat"? Păi existența, simplu, pentru că el doar asta știe să facă. (mai mult…)
Băsescu și selecția valorilor
(Acest comentariu a fost postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Marian, intitulat "Trist este că Băsescu voia să o facă prim-ministru", ce poate fi citit accesand linkul ) De când tot taie și spânzură prin republicuța parlamentară (?), domnul Băsescu și-a cam devoalat și epuizat secretele succesului. Acum, că lumea s-a prins de ele, nici secrete nu mai sunt și nici succes nu prea mai aduc. (mai mult…)
Războiul UDMR „“ cu copiii în prima linie
Intr-un articol scris săptămâna trecută (pe care îl puteti citi integral pe acest blog) și intitulat "Gulaș picant cu mămăligă românească" subliniam, apropo de luptele pe marginea Legii Educației: "S-a întâlnit perfidia cu lăcomia. Pe de o parte aroganța graseiată și zâmbetele subțiri ale UDMR-iștilor, pe de alta disponibilitatea pentru orice potlogărie și privirile hulpave ale PDL-iștilor". Iar, mai departe, sugeram: "Opoziția, dacă nu vrea să se livreze pe post de gaj în acest rușinos troc, are obligația de a face un gest net de delimitare. Care gest, după părerea mea, ar trebui să fie anunțul ferm al deciziei de eliminare imediată a UDMR din orice proiect de alianță sau parteneriat politic pentru următoarea "stagiune", post "“ PDL". Cu un tupeu fără margini, cei care se reped să-mi preia ideea sunt UDMR-iștii care, prin vocea lui Marko Bela, atacă primii opoziția: "nu mai colaborăm fără Legea Educației!". Și continuă, cu…
Gulaș picant cu mămăligă românească
EDITORIALUL DE JOI S-a întâlnit perfidia cu lăcomia. Pe de o parte aroganța graseiată și zâmbetele subțiri ale UDMR-iștilor, pe de alta disponibilitatea pentru orice potlogărie și privirile hulpave ale PDL-iștilor. Scrobiții Gyorgy Frunda și Marko Bela recrutând distins curve, adresându-se acestora cu "stimată și distinsă doamnă" în timp ce se deschid la prohab. Cum să nu te năpădească mândria națională? Cum să nu-l crezi pe președinte atunci când lăcrimează, din martiriul jilțului său cu sceptru, la ideea de patriotism? Un șantaj atât de ordinar precum cel pe Legea Educației, făcut și asumat cu atâta ingenuă seninătate de șmenarii cu aere aristocratice din UDMR, doar în filmele lui Scorseze despre Camorra am mai văzut. O cedare la șantaj insă, atât de umilitoare, aproape imploratoare, venită pe timp de pace, din partea unui șef de stat și a unui guvern ce se pretind devotați binelui național românesc este, din perspectiva mea,…
UDMR „“ exponentul ideii de politică prin șantaj
 (Comentariu postat la articolul lui Liviu Antonesei publicat în Adevărul din 09 nov. 2010 sub titlul "Se va retrage UDMR de la guvernare?", articol ce poate fi accesat la linkul ) Atâta vreme cât UDMR-ul este în guvernul României, serviciile de informații externe maghiare primesc informațiile direct de la sursă, fără riscuri și intoxicări, ne mai fiind obligate să cheltuiască un forint pe agenți infiltrați să ne afle secretele. De aici avantaje directe și indirecte uriașe ale Ungariei în raport cu România. Iată un argument suficient de solid, desi nu singurul, pentru sustinerea următoarelor două afirmații : 1. Ieșirea UDMR-ului de la guvernare nu se stabilește aici, de către, hai să zicem, reprezentanții etnicilor maghiari, ci la Budapesta, de către strategii politici ai Ungariei; 2. Politica UDMR-ului nu are nimic de-a face cu interesul național al României, ba dimpotrivă. În aceste condiții sunt perfect de acord cu afirmația dlui…