Ion Cristoiu, porcușorul de presă al regimurilor autoritare

Ion Cristoiu reprezintă porcușorul de presă pe care regimul Ceaușescu l-a luat de mic să-l crească, să-l îngrașe și apoi să-l folosească la festinuri propagandistice pe post de șleau al noii generații, de vărsător al acesteia în tiparul omului nou visat de cârmaci. (mai mult…)
continuare...

Fie ca șantajul și răzbunarea să fi plecat definitiv de la Cotroceni

Asta e tot ce va rămâne din această stafie ce ne-a pângărit viața în ultimii 10 ani: santajul si razbunarea. Zgura șantajului dezumanizant, zestre de la zgripțuroaica securitate ce l-a hrănit la sânul ei delegându-l continuator sub acoperire în vremuri noi, de restriște pentru ea și animalica sete de răzbunare izvorâtă dintr-un primitivism lipsit de raționalitate. Câtor lași le-a călcat în picioare și fărâma de onoare și demnitate pe care o mai aveau umilindu-i, precum pe Aspazia Cojocaru, după metoda sclavagistă împinsă la extrem: cu trupul tău nu mai am ce face, babo, spiritul tău, cârpo, îl vreau să mă vidanjeze de flegma oprobriului popular. Se laudă că a reformat justiția. Ce brașoavă de prostit idioți. Cum să numești reformat un organism pe care l-ai transformat în arma ta de răzbunare, într-un instrument sinistru și docil de schingiuire a celor ce nu ți s-au supus. Nu zic, or fi arestat…
continuare...

Nonconformistul Crin

Încă de la apariția sa in viața publică, Crin Antonescu dădea semne că parcă greșise ușa deschizând-o pe cea pe care scria "politică": pletos, slăbănog, multicolor vestimentar, cu mâinile ascunse derobator în buzunare și mereu pe fază cu replica. Degaja un soi de jemanfișism față de ceea ce, pentru tagmă, reprezenta marea aspirație profesională: îmbogățirea rapidă, cu orice preț. Așa se poate explica, în bună măsură, ascensiunea sa spectaculoasă: nu era perceput drept concurent, pericol, rival în cursa pentru parvenire. (mai mult…)
continuare...

Un semn de normalizare: criză de subiecte editorialistice

Eu unul scriu reactiv. Nu sunt sub contract, nu am rație, nici termene. Și nici șefi care să mă împingă de la spate. Scriu când vreau, ce vreau și doar atunci când resimt scrisul ca pe o nevoie. În ultimii 4 ani am scris numai pe acest blog peste 800 de articole ceea ce revine, în medie, la un articol în mai puțin de două zile. Doamne, cât am putut fi de indignat! (mai mult…)
continuare...

Suspendare, dublă comandă și alte trăznăi de campanie

Paradoxal, această campanie prezidențială, care se anunța tumultuoasă, trece printr-o fază de moțăială ca o prevestire. Nu am despre ce scrie. Apropierea mult doritei rocade din jilț mută orice alt subiect în derizoriu: Ukraina, summitul NATO, meciul cu Grecia - vax albina! (mai mult…)
continuare...

Apel către Crin Antonescu

V-am susținut în acest colt de comunicare, domnule Antonescu, cu convingere și nu puține lovituri încasate drept mulțumire. Am văzut în domnia voastră un om onest și bine intenționat. Am trait drama prăbușirii dumneavoastră politice fără să vă acuz de trădări sau meschine interese personale. Am pus unele dintre deciziile stranii pe care le-ați luat pe seama unor dedesubturi tenebroase dar morale. Sunt, așadar, una dintre puținele persoane care, încă, ar vedea cu ochi buni revenirea dumneavoastră în cărțile politicii mari. (mai mult…)
continuare...