Președintele Iohannis contestat pe linie. El este principalul vinovat, primul care trebuie să plece!
 Conspectând cu minuțiozitate presa centrală și locală, modul în care aceasta reflectă în ultimele luni prestația președintelui Klaus Iohannis, va fi greu de găsit, dacă nu imposibil, opinii favorabile la adresa domnului președinte. (mai mult…)
Cu catalogul printre editorialiști
REVISTA PRESEI DE SAMBATA În completarea comentariului "Noroc cu Mihăieș, Cărtărescu și Pleșu" , astăzi, la Revista Presei, vă propun și un raid tabelar printre outsideri. Dacă forma asta o să vă placă, voi încerca pe viitor să o dezvolt. (mai mult…)
Ziariști de fond, de formă și de coloratură
EDITORIALUL DE JOI Mulți se vor fi mirat și, probabil, mulți încă se mai miră de niște aparente paradoxuri legate de ziariști. Cum unii pot scrie atât de prost, cum unii pot scrie atât de mincinos, cum unii pot fi atât de fățarnici, cum unii pot fi atât de slugarnici. Explicația stă în meseria de bază a acestora, în talentul și inteligența lor, în caracterul și vulnerabilitățile lor. Există ziariștii de fond, denumire căreia i-am subsumat talent, forță, viziune, foarte des credibilitate, uneori, penetrabilitate. Sunt puțini și nu sunt perfecți. Atunci când îi citești ai impresia că-ți deschid o fereastră către o perspectivă originală, verosimilă și incitantă. N-am spus "adevărată", n-am spus "convenabilă", n-am spus "profetică", n-am spus "artistică". Am un exemplu principal și patru secundare. Exemplul principal este Popescu. Nu pot uita două articole ale lui care au zdruncinat inerțiala și autosuficienta noastră clasă politică: despre Ritzi ("O fosilă…
Materia primă și plus-minusurile ei
REVISTA PRESEI DE SAMBATA 8 "“ 13 noiembrie 2010 Foarte rar și doar din motive punctuale, citesc alte ziare decât următoarele (în ordine alfabetică): Adevărul (A), Cotidianul (C), Evenimentul Zilei (EVZ), Gândul (G), Jurnalul Național (JN), România Liberă (RL) și Dilema Veche (DV). Preferatul meu pentru conținut, dar mai ales pentru editoriale, este Gândul. Găsesc aici și corozivitatea băilor de acid ale lui CTP, și umorul suprarealist, mereu proaspăt, al Leliei Munteanu, și analizele pline de materie activă ale lui Florin Negruțiu. Există însă și ceva care mă agasează la acest ziar, altfel bine decupat în peisajul cu multe locuri comune al presei de la noi: forumurile. Nu pot pricepe cum administratorii G se încăpățânează a păstra o ordine a postărilor cu prima postare mereu în deschiderea forumului, când, din o mie de motive, ar trebui să adopte metoda ultimul postat primul publicat. Le-am scris, le-am explicat, n-au înțeles, nu…