Trebuie să recunosc: acțiunile din ultima săptămână ale procuraturii (securitatea băsistă) m-au enervat foarte tare.  Nu atât prin ceea ce demonstrează, că ne-am întors la teroarea în masă care a marcat triumful securității comuniste, cât prin obrăznicia și nesimțirea fără margini ale celui ce le-a declanșat. Simt crescând în mine o formă nouă de neacceptare, nu ca până acum predominant interiorizată, ci de tip șrapnel.  O energie care este implacabil atrasă spre exterior de  noi cauze, explozive, de o solidarizare până la capăt cu cei mulți, sortiți a fi etern batjocoriți de clici minoritare. (mai mult…)
continuare...