Contestatarilor mei
Stimați colegi de forum, Încep prin a vă preveni că nu veți găsi in cele ce urmează nici jigniri, nici ironii mușcătoare, nici reproșuri. Sunteți persoane care v-ați consumat minute bune din timpul vostru liber pentru a-mi citi comentariile și, în supliment, mi-ați dedicat și alte minute, bonus, pentru a mă interpela. Că ați făcut-o criticându-mă, uneori chiar înjurându-mă, contează mai puțin. Pentru mine faptul că mi-ați acordat atenția voastră este mai mult decât măgulitor și pentru asta, fără nicio ipocrizie, vă mulțumesc. (mai mult…)
Et pourtant…
(Acest comentariu a fost propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche intitulat "Indicatii pretioase", articol ce poate fi citit accesand linkul ) J'arracherai, sans une larme, sans un cri Les liens secrets qui dechirent ma peau Me liberant de toi pour trouver le repos Et Et n'aime que (Charles Aznavour "“ Et ) Citesc și eu forumurile articolelor domnului Pleșu. Uneori mai și scriu pe ele. Mi se par interesante, crude, colorate, vii, și peluză grobiană de stadion dar și tribună promițătoare de cenaclu, pe scurt, mi se par adevărate. Adevărate nu în sensul absolut ci pentru lumea pe care o reprezintă, lumea cititorilor lui Andrei Pleșu. De aceea sunt surprins să constat că pentru analiza acestei lumi, totuși complexă și care, în plus, mai este și pleșucentrică, autorul a optat pentru mijloace reducționiste: scara binară și tonul persiflant. (mai mult…)
Noi replici în Dilema Veche
Dilema Veche îmi mai dă o replică. Prin același domn Mircea Vasilescu , Redactor Șef și editorialist. (mai mult…)
Cititorii versus Andrei Pleșu
In continuarea postării mele de azi, "Măturoiul ros al sofismelor lui Andrei Pleșu", adaug câteva reacții iscate de articolul din Dilema Veche al lui Andrei Pleșu, "Proprietatea termenilor" și de comentariul meu de pe blog la acest articol, "Tristul refugiu în semantică". (mai mult…)
Forumurile „“ o formă de terapie a străzii
Revista Presei de sambata Peste un anumit nivel de realizare, oamenilor nu le mai place să fie confundați cu strada. În general strada înseamnă pentru ei procentul ăla mare, uniformizant, al celor pe care nu-i remarcă nimeni ca personalități. Mulți cred că ieșirea din anonimatul străzii înseamnă decuplarea de problemele acesteia, aderarea la noi proiecte de realitate, unele extrem de exclusiviste și chiar imorale, cu sisteme de valori și unități de măsură create special. (mai mult…)
Forumurile ca platformă de socializare
Trăim într-o lume autistă. Transferarea tot mai mult în virtual a necesităților noastre curente (învățatul, distratul, comunicatul, aprovizionatul etc.), ne-a făcut să ne retragem în noi înșine nepermis de mult pentru sănătatea funcției noastre sociale. Chiar și vociferarea pe forumuri este una perversă atunci când mesajele se încrucișează sterp, emise cu univocă și frenetică disperare, fără confirmare de recepție și fără răspuns. Sunt insă situații când din deșertul destinațiilor mesajelor noastre vane se întrupează interlocutorul. Atunci parcă îți ieși din pielea izolării tale ermetice și, pe durata unei conversații, guști din nou bucuria exteriorului populat. Mi se întâmplă asta ori de câte ori primesc răspunsuri care mă incită la răspuns. În Revista Presei de sâmbătă am comentat, cu o nostalgie amară pe alocuri, evoluția unei publicații postrevoluționare de care am fost extrem de atașat mulți ani. Articolul meu, intitulat " Despre vechea Dilemă (mai nou Veche)" a fost postat și…