Când se ridică ceața… când se așează norul de praf

Motto Am încă în minte o imagine de la cutremurul din "™77. Norul de praf învăluind totul, apoi, în bezna spartă timid de razele câtorva felinare care încă mai funcționau, un peisaj straniu prinzând contur, de sus în jos: aliniamentul de blocuri și, undeva la mijloc, o gaură nefirească, precum golul lăsat de o extracție într-o dantură completă. Pe măsură ce praful stârnit de evenimente se așeza, permițând vizibilitatea, o movilă de moloz urâțită de excrescențe se înfățișa privirilor. Era prezentul. O nouă realitate, un nou început. Orientare, supraviețuire, reconstrucție. (mai mult…)
continuare...