De ce ne disprețuiesc americanii?!
Prăpastia dintre declarații și realitate este revoltătoare. "I love you" spune înlăcrimata obeză soțului infidel care nu mai are ochi pentru ea. "I love you too" răspunde secat de imaginație și plictisit de spectrul explicațiilor care se profilează masculul Alfa. Gândul lui este deja la camera de hotel în care-l așteaptă viața adevărată. (mai mult…)
Klaus Johannis „“ teste și proteste
Se împlinește în curând o lună de la alegerea lui Klaus Johannis drept președinte al României. O țară ruptă în două încearcă să găsească puncte de confluență între curentul anti-Băsescu și curentul pro-Johannis. Acest deziderat national întâmpină însă mari dificultăți. (mai mult…)
Fie ca șantajul și răzbunarea să fi plecat definitiv de la Cotroceni
Asta e tot ce va rămâne din această stafie ce ne-a pângărit viața în ultimii 10 ani: santajul si razbunarea. Zgura șantajului dezumanizant, zestre de la zgripțuroaica securitate ce l-a hrănit la sânul ei delegându-l continuator sub acoperire în vremuri noi, de restriște pentru ea și animalica sete de răzbunare izvorâtă dintr-un primitivism lipsit de raționalitate. Câtor lași le-a călcat în picioare și fărâma de onoare și demnitate pe care o mai aveau umilindu-i, precum pe Aspazia Cojocaru, după metoda sclavagistă împinsă la extrem: cu trupul tău nu mai am ce face, babo, spiritul tău, cârpo, îl vreau să mă vidanjeze de flegma oprobriului popular. Se laudă că a reformat justiția. Ce brașoavă de prostit idioți. Cum să numești reformat un organism pe care l-ai transformat în arma ta de răzbunare, într-un instrument sinistru și docil de schingiuire a celor ce nu ți s-au supus. Nu zic, or fi arestat…
Justiția și credibilitatea lui Iohannis
După atâtea gutui luate pe scăfârlie în numele lui Iohannis (deși nici germană nu știu și nici campanie nu i-am făcut) simt nevoia unui aparteu. Să explic unora (cei care cred în onestitatea mea dar sunt nedumeriți) fără să audă alții (cei care au doar certitudini și televizor alb - negru de privit realitatea) cam ce e în capul meu în aceste zile. (mai mult…)
Un semn de normalizare: criză de subiecte editorialistice
Eu unul scriu reactiv. Nu sunt sub contract, nu am rație, nici termene. Și nici șefi care să mă împingă de la spate. Scriu când vreau, ce vreau și doar atunci când resimt scrisul ca pe o nevoie. În ultimii 4 ani am scris numai pe acest blog peste 800 de articole ceea ce revine, în medie, la un articol în mai puțin de două zile. Doamne, cât am putut fi de indignat! (mai mult…)
Legile statisticii și calculul probabilităților
Prezidențialele din 2009 au fost decise printr-o răsturnare spectaculoasă de situație, intervenită cu două zile înainte de turul doi. Favoritul Mircea Geoană a ales, sinucigaș, să se relaxeze împreună cu Sorin Ovidiu Vântu, în facilitățile de SPA ale acestuia, făcând asta pe ascuns și având naivitatea să-și închipuie că adversarul său își ține copoii în garnizoană, cu vată în nas, să nu care cumva să adulmece vreo urmă cu iz de indiscreție. (mai mult…)
Primele impresii după o destul de lungă tăcere
Când mă apuc să scriu aceste rânduri este seara alegerilor, ora 22;00. Părerile pe care le voi expune nu mai pot fi interpretate drept tentative de influențare a alegătorilor. (mai mult…)
Swingerii de la serviciile secrete
A devenit o modă. E de bonton. S-au deschis cluburi de swinging în mai toate reședințele de județ. Formează o rețea. Cine s-a plictisit de partener îl poate oferi la schimb. "Destinat elitelor sexuale!" Așa sună reclama acestei forme extreme de omorât plictisul. (mai mult…)
Tot răul spre bine
Am primit de la Daniel IONESCU un comentariu care, prin consistența și rigoarea sa, cred că merită să primească statut de editorial pe acest blog. Vi-l ofer, cu speranța că îl veți găsi interesant și că vă va stimula spiritul polemic. Titlul l-am adăugat eu, în rest tot textul aparține oaspetelui nostru. As vrea sa public acest comentariu ca un Guest Post. Care este partea buna a lucrurilor care se intampla ? (in concordanta cu opiniile evidente ale cititorilor acestui blog) (mai mult…)
Mărturisesc că mie nu-mi place
Citesc cu interes editorialele lui Cornel Nistorescu. Apreciez de fiecare dată stilul și, de cele mai multe ori, abordarea. Acum însă, am găsit în ultimul editorial, intitulat "Festivalul perchezițiilor și arestărilor", câteva idei care mă provoacă la comentarii. (mai mult…)