Povestitorii neamului: Ion Creangă, Amza Pellea, Dan Diaconescu
Nu ştiu alţii ce-au simţit, dar eu, când l-am văzut aseară pe Dan Diaconescu la Anca Alexandrescu, am căzut aşa, într-un soi de beatitudine bahică, într-o muţenie zglobie care m-a lipit de fotoliu şi de acel canal TV pe toată durata emisiunii. (mai mult…)
Priveghi la PSD
 Cum nu există vii morți? Dar Liviu Dragnea? Dar Mihai Tudose? Ați văzut fețele CEX-iÈ™tilor când au ieÈ™it aseară de la È™edință? De funeralii! Ați văzut măÈ™tile de gips ale celor doi vii răposați, la declarații? Fără priză, flasce, bâjbâind abulic după salvatoarea rigor mortis. (mai mult…)
Lucruri care pot fi spuse, lucruri care nu pot fi spuse
 Deciziile politice foarte importante se iau de cele mai multe ori pe baza unor informații nepublice. Pretinsa transparență funcționează doar până la un punct: până acolo unde ea ar putea dăuna decidentului È™i/sau afecta succesul deciziilor sale. (mai mult…)
Cuplul catranului: Ucigă-l Toaca și Piaza Rea
Diavolul nu acționează prin mulțimi. El se folosește de indivizi. Le toarnă momeli otrăvite în moliciunile de caracter și apoi îi lasă liberi, să-și desăvârșească, cum știu ei mai bine, ticăloșia. (mai mult…)
De la complexul staturii la complexul danturii
Ion Cristoiu este cam de statura lui Emil Boc. Mereu în pericol să dea cu capul de clanța ușii, niciodată obligat să se aplece când vrea să privească prin gaura cheii. (mai mult…)
Sinuciderea unui geniu (1)
În urmă cu doi ani am scris comentariul intitulat "Dan Diaconescu - un afacerist de geniu". Reiau, spre aducere aminte, câteva fragmente din acel text, publicat și pe forumul lui Andrei Pleșu din Dilema Veche. (mai mult…)