Limitele armoniei prin compromis

(Acest comentariu a fost propus la editorialul lui Andrei Plesu din Dilema Veche intitulat "Ce lipseste pe piata politica?", editorial ce poate fi citit accesand linkul )   O lehamite generalizată pare a fi elementul dominant, la zi, de recunoaștere națională. Cu excepția câtorva zăluzi injectați direct în carotidă cu adrenalina hoției și a puterii de a nenoroci totul în jur cu egoismul lor discreționar, nația este blocată într-o cataleptică torpoare. Ce-o fi, să fie! Armele au fost depuse, grumajii s-au plecat, singura formă de vitalitate s-a refugiat în pulsațiile reflexe ale inimii și în foalele astmatice ale plămânilor. Un popor agonic, mulțumindu-și astfel stăpânii. (mai mult…)
continuare...

Și gentlemenii scuipă

(Comentariu postat la articolul lui Andrei Plesu din Adevarul, intitulat "Ziaristica", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Când un bărbat cu pretenții de gentlemen ajunge, din parapon, să jignească în public o femeie, zicând despre dânsa că este prost crescută, prima impresie pe care o degajă este aceea a unei revanșe față de ceva din bărbăția lui pe cale de a se veșteji. Apoi, când se inspiră din limbajul lăptarilor, "coniță",  pentru a încerca să vândă ca smântână groasă zerul unei mojicii, tot ce reușește să ne transmită este o avansată stare de confuzie față de propriul statut. Și totul, TOTUL, pentru a se amăgi că a avut dreptate atunci când s-a înșelat.
continuare...

Noi și cifrele noastre octanice

(Acest comentariu a fost propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu din Dilema, articol intitulat " Insemnari din subterana autohtona", care poate fi citit accesand linkul  ) Oamenii funcționează viu dintr-o combustie venită din lăuntrul lor imaterial și nu din caloriile crăpelniței lor zilnice. Iubirea - ura, speranța - disperarea, temeritatea - lașitatea, mândria - umilința, credința "“ ateismul, iată doar câteva dintre binoamele care stabilesc cifra octanică a fiecăruia dintre noi, rezistența noastră la explozie. (mai mult…)
continuare...

Et pourtant…

(Acest comentariu a fost propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche intitulat "Indicatii pretioase", articol ce poate fi citit accesand linkul )     J'arracherai, sans une larme, sans un cri Les liens secrets qui  dechirent ma peau Me liberant de toi pour trouver le repos Et Et n'aime que (Charles Aznavour "“ Et )   Citesc și eu forumurile articolelor domnului Pleșu. Uneori mai și scriu pe ele. Mi se par interesante, crude, colorate, vii, și peluză grobiană de stadion dar și tribună promițătoare de cenaclu, pe scurt, mi se par adevărate.  Adevărate nu în sensul absolut ci pentru lumea pe care o reprezintă, lumea cititorilor lui Andrei Pleșu. De aceea sunt surprins să constat că pentru analiza acestei  lumi, totuși complexă și care, în plus, mai este și pleșucentrică,  autorul a optat pentru mijloace reducționiste: scara binară și tonul persiflant. (mai mult…)
continuare...

Pledoaria unui rinocer

(Comentariu postat partial la articolul lui Andrei Plesu din Adevarul intitulat " O nedumerire", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Nu știu când o fi simțit domnul Pleșu pentru prima oară că-l doare capul, in centrul frunții, ca apoi să descopere, pipăindu-se timid, micul cucui, rădăcina uriașului corn de azi. (mai mult…)
continuare...

Mircea Cărtărescu riscă. Riscă și pierde!

(Acest comentariu a fost postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat " Pentru reorganizarea administrativa a Romaniei", editorial ce poate fi citit accesand linkul )   Spre deosebire de Andrei Pleșu,  care se ascunde de realitățile fierbinți ale țării ca de ultravioletele de la miezul zilei, Mircea Cărtărescu e mai temerar: riscă și se pronunță asupra unora dintre acestea. Votează, altfel spus, pentru cauza partidului, cu sufletul, ca Voinescu la parlament zmucindu-și cu disproporționat elan mâna în sus, cu riscul unei luxații la umăr. Riscă să voteze PENTRU! Riscă și pierde. (mai mult…)
continuare...

Pesimism autobiografic

  (Acest comentariu a fost propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu intitulat "Pesimism", articol publicat in Dilema Veche nr. 382 din 9-15 iunie 2011, ce poate fi citit accesand linkul )   Grijă și îngrijorare pentru sine "“ asta ne transmite la tot pasul autorul. Eul domniei sale, supus unor permanente agresiuni, este pretext de acidă cronică globalizantă și detector de rău național ancestral. (mai mult…)
continuare...

Premisa „“ sedativ a domnului Pleșu

(Acest comentariu a fost postat, partial, la articolul din Adevarul al lui Andrei plesu intitulat " Viitorul electoral", articol ce poate fi citit accesand linkul  ) De cum am citit în subtitlu fraza "Cei de la guvernare au ca obiectiv redobândirea încrederii publice", am înțeles că domnul Pleșu  încearcă, o dată în plus, să ne mintă cu talent și fără riscuri personale. (mai mult…)
continuare...