Mlaștina trufiei

(Comentariu propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche, intitulat " O sminteala", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Comentariu CENZURAT de Dilema Veche  Vai, vai, ce miros de abator, ce zumzăit de muște verzi, ce poantilism cu sânge sleit. Toate însoțind o crucificare marca Andrei Pleșu, precum un viol săvârșit pe sub elegante brocarduri. (mai mult…)
continuare...

Un caraghios fudul

(Acest comentariu a fost postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu intitulat " Razboiul ratatilor", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Mircea Cărtărescu, împletoșat precum regina ridurilor ce-și împletește codițe să ne-amăgească de la spate, calcă în străchini ori de câte ori mai incearcă să tragă un retuș portretului său de îmbătrânit în rele. (mai mult…)
continuare...

Sorin Ioniță „“ un Robespierre de Dâmbovița

(Acest comentariu a fost postat la articolul din EVZ al lui Sorin Ionita, intitulat "Ambuteiaj pe drumul Damascului ...", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Domnul Ioniță pozează în intelectualul subțire pentru care lumea nu mai are taine. Ne întâmpină săptămână de săptămână cu un discret rictus ironic care pare a spune: "Harry Potter eu? Ar vrea puștiulică!". (mai mult…)
continuare...

Testul de bunăcredință sau fățarnicii culturii

(Acest comentariu a fost postat la articolul din EVZ al lui Mircea Mihaies intitulat "Despartirea prin imbratisare", articol ce poate fi citit accesand linkul  )   Există oameni care nu se spală. Se îmbracă prețios, ostentativ, cu etichetele de firmă la vedere, dar nu se spală. În schimb se parfumează abundent și-și șterg transpirația cu șervețele de unică folosință care, când ajung la gunoi, sunt negre de jeg și cu marca olfactivă a utilizatorului gata adaptată miasmelor ghe(e)nei. (mai mult…)
continuare...

Fiecare avem o statuie de apărat

(Comentariu postat partial la articolul lui Mircea Vasilescu din Adevarul intitulat "Intelectualii lui Crin", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Ce poate fi mai convențional, mai pe linie, mai "lacheistic" (de la lacheu, nu de la lichea) decât să-l critici pe Crin Antonescu în ziarul lui Patriciu și de sub editorialul lui Pleșu. E știut de la Dilema Veche că domnul Vasilescu debordează de couraj în a apăra onoarea unor feciorelnici intelectuali de casă (cum ar fi imaculatul numarator de voturi Sever Voinescu) și în a se stârni cu vocea sa stinsă, de polemist improvizat,  împotriva inamicilor din opoziție, când misia o cere. (mai mult…)
continuare...

Mihăieș ca Pleșiță

(Acest comentariu a fost postat la articolul lui Mircea Mihaies din EVZ intitulat "Ura liber - consimtita", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Derizoriu. Aceeași sleieală reîncălzită. Același Mihăieș ce și-a pierdut periuța de dinți și de respirația căruia trebuie să te ții departe, mai ales dacă suferi de ficat și ești vulnerabil la miasme. (mai mult…)
continuare...

Cu Băsescu sau împotriva lui?

 (Comentariu postat partial la articolul lui Dinu Patriciu din Adevarul, intitulat : Abureli macroeconomice", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Marele merit al articolului de azi este titlul: "žAbureli macroeconomice"! El caracterizează perfect saptamanalele lui DP de la această rubrică. Nimic concret, nimic aplicabil imediat, nimic revelator, doar generalități și idei împrumutate din lumi complet diferite de a noastră.  Afirmația autorului cum că "žsingurele lucruri care ne lipsesc sunt viziunea și curajul"Â  îmi amintește de modestia pretențiilor adolescentului Balzac care își dorea doar 3 lucruri de la viață: iubire, glorie și bani. Doar atât. O nimica toată, nu-i așa? (mai mult…)
continuare...

Între relativ și absolut

(Acest comentariu a fost partial postat la articolul din Adevarul al lui Dinu Patriciu intitulat "Capitalismul e de vina", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Domnului Patriciu îi place să opereze cu absolutul. Pentru simplificare ori, poate, pentru a sfida monotonia și mărginirea din analiza matematică. Îi amintesc însă pe această cale că totul este relativ. Absolutul este doar o aspirație de convergență. De care, în cel mai bun caz,  te poți apropia oricât, fără însă a-l (a o) putea atinge vreodată. (mai mult…)
continuare...

Domnului Liviu Antonesei, cu prietenie

(Comentariu publicat partial la articolul lui Liviu Antonesei din Adevaru, intitulat "Evolutii politice?", articol ce poate fi citit accesand linkul )   Editorialiștii ziarului hermafrodit Adevărul îmi apar ca două echipe pestrițe de țapinari cu pixul, încleștate într-o competiție, în văzul lumii, de "tras sfoara". Comicul situației este dat de contrastul dintre învârtoșații micuți, cu izmene lungi și trucuri stilistice de amețit adversarul (Pleșu, Cristoiu) și malacii cu mușchi de plastilină opintindu-se și icnind fie în stil rustic, de strunit cireada la pășunat (Grigore Cartianu), fie fără niciun stil, pe principiul "stilul e omul" (Dinu Patriciu). (mai mult…)
continuare...