Tupeu suprem, sfidare maximă
Așadar guvern fără liberali dar, în compensație, cu preaiubitul și omniprezentul UDMR, Â gata să se sacrifice pentru binele nostru, al românilor; cu Gabriel Oprea, acest mare caracter, acest mare patriot, acest spirit tutelar al neamului transcendând epoci, regimuri, prim-miniștri pentru a ne ocroti de rele. (mai mult…)
Al doilea interviu ratat al lui Mihai Gâdea
Primul a fost cel cu Mihai Răzvan Ungureanu, imediat după investirea aceluia ca prim - ministru. (mai mult…)
Dacă încrederea ar putea fi securizată…
... atunci azi, la sfârșitul zilei, Traian Băsescu ar putea fi un politician învins, o relicvă a unei morți urâte. (mai mult…)
Tăcerea în politică
Arta de a tăcea este la fel de importantă în comunicare ca arta de a vorbi. Tăcerea este o formă de interacțiune cu timpul. Doar liniștea poate fi infinită, zgomotele nu. Energia înseamnă finit, infinitul este non energie. Între lumină și întuneric, non energia, adică întunericul, este infinitul. (mai mult…)
Lecția subiectivității
Mulți dintre noi, cel puțin de pe blogul ăsta, primim în aceste zile o lectie dură, rară și de aceea foarte prețioasă dacă vom ști să învățăm din ea: lecția subiectivității. Spun "rară" pentru că uneori trec vieți, trec generații, și o astfel de exemplificare pe viu, la scară naturală, nu se arată. (mai mult…)
Paranormalul în politica românească
Prima dată când mi-am pus problema unei influențări telepatice, energetice sau cum s-o mai numi, în politica românească, a fost momentul decembrie 2009 când, la doar două zile de consfințirea unui triumf anunțat de toate sondajele și dorit de toți românii, Mircea Geoană l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vântu . E greu să accepți drept rezultat al hazardului, drept "ceas rău", o asemenea gafă, oasemenea pierdere de luciditate și rațiune, care a avut uriașe consecințe negative pentru o generație intreagă de români. Vorba populară care se potrivește acelei situații este că "i-a luat Dumnezeu mințile" lui Geoană de a fost în stare să o comită în așa hal. (mai mult…)
Sunt trist!
Să însemne că încă mai speram? Nu. Viața m-a învățat să recunosc acel prag al unei cerți peste care dacă treci împăcarea nu mai este posibilă. Acest prag fusese trecut în ultima vreme de mai multe ori și de către ambele tabere. Despărțirea era inevitabilă. (mai mult…)
Comportamentul lui Victor Ponta: cu Antonescu de fier, cu Băsescu mielușel…
...c-așa-i în tenis: Băsescu și PDL l-au făcut premier, nu Antonescu și PNL. (mai mult…)
A treia cale
Asist cu tot mai mare tristețe la emisiunile de la Antena 3. Mi-e greu să suport și cu atât mai puțin să accept păcatul părtinirii la ordin, la un post pe care l-am considerat (și încă îl consider) un fel de "žEuropa Liberă" din vremurile dictaturii comuniste. Privesc și văd irizațiile manipulării ca pe o peliculă de țiței scurs dintr-un petrolier, încercând să sufoce oceanul. Ponta e cel bun, Antonescu e cel rău. Ponta luptă împotriva lui Băsescu, Antonescu s-a unit cu Băsescu pentru a lupta împotriva lui Ponta. Ponta vrea menținerea USL, Antonescu a băgat deja buldozerele în temelia alianței. Nu mai există nuanțe, nici vinovății comune, nici dreptul la autoapărare. În vreme ce Ponta apare când dorește la Chestiunea Zilei și la emisiunile satelit, pentru a se exprima și explica publicului comun, al USL, punctul său de vedere, Antonescu a fost exclus de la invitațiile în studio. Â E…
Vântul, cremenea și paiele
Voi face un lucru în premieră pe acest blog: voi reveni asupra unui articol publicat anterior, cel intitulat "žUSD "“ o construcție sinucigașă", pentru a atrage atenția asupra lui, pentru a insista, pentru a zgâlțâi ușile închise și urechile astupate de căști, spunând că îl consider de o importanță proiectivă majoră pentru politica anului 2014 din România. Să fie deci citit și înțeles corect de cine trebuie, iată ce mi-aș dori, nutrind încă o debilă speranță că nu ne vom trezi, la sfârșitul lui 2014, cu Traian Băsescu în rol de mare speranță națională. (mai mult…)