Interviurile fricii de adevar
 MonÈ™trii cu mai multe capete, precum binomul SRI - DNA, obiÈ™nuiesc să vorbească cu oamenii prin limbi de foc. E stilul lor de a-È™i arăta atotputernicia È™i disprețul. Doar când li se termină petrolul lampant din instalație È™i îÈ™i simt sfârÈ™itul aproape o dau, spăÈ™iți, pe comunicare normală. Poate astfel li se va pierde urma în mulțime È™i vor fi lăsați să moară "žnedecapați" în paturile lor. E zavistie mare în justiția română. Unii au transformat-o, cu migală È™i strădanie gangsterească, în ceva care seamănă cu o înfloritoare  plantație de canabis (adică sursă de bani È™i putere contra vieți omeneÈ™ti) iar alții, acum, când se apropie recoltarea, dau buzna cu plugurile peste ea, încercând să distrugă o trudă ajunsă la maturitate. Aproape un deceniu, cuplul Coldea "“ Kovesi a tăiat È™i spânzurat în țara asta fără să dea socoteală nimănui. Inventase maÈ™ina infernală de tocat destine precum fleicile de…
Cum blufeaza Klaus Iohannis
 Klaus Iohannis, SUA, 21 septembrie 2017: "Mie mi se pare o campanie ciudată, nu am urmărit în detaliu fiindcă nu urmăresc astfel de cancanuri, dar nu cred că afectează credibilitatea vreunei instituții. Ba chiar, când am rugat pe cineva să se informeze cine este acest fost angajat al SRI, mi s-a spus că omul a plecat din SRI din cauza unor probleme penale, dosare penale, È™i aÈ™a mai departe. Deci, nivelul de credibilitate, după părerea mea, este foarte mic". Știu mulți români care, dezamăgiți de moliciunea lui Klaus Iohannis ca președinte, au ajuns să îl considere pe acesta o marionetă. O marionetă înceată, lipsită de simțul istoriei și de povara patriotismului, împăcată cu soarta sa decorativă și mulțumită să-și savureze huzurul vremelnic. Un fel de actor amnezic distribuit într-un rol cu două replici,  după care aleargă în permanență un sufleur care să i le reamintească la nevoie. (mai mult…)
Mascaricii justitiei romane
 Justiția română a ajuns un circ. Iar sub cupola acestui circ evoluează, printre alții, È™i doi măscărici: procurorul general Augustin Lazăr È™i procurorul DNA Mircea Negulescu. Doar că tot ce întreprind aceÈ™tia e să facă lumea să plângă, nu să râdă, ca măscăricii de profesie. Aici apare originalitatea.  (mai mult…)
Oribilul concert al maruntaielor
 Mulți È™tiu pe pielea lor ce înseamnă o urgență stomacală. Crampe, bolboroseli, presiuni ascuțite È™i o uriaÈ™ă teamă de "žprea târziu". Tot organismul urlă: "žo toaletă, o toaletă, regatul meu pentru o toaletă". În astfel de clipe judecata e, practic, abolită. Vorbesc vintrele, dar ce spun eu "žvorbesc"? Urlă, dictează, fac să dispară realitatea din jur È™i instituie dictatura realității lor: inconsistentă È™i urât mirositoare. (mai mult…)
Cand trufia isi da mana cu prostia
 Realitatea TV este o televiziune-dovadă. Dovadă că Daniel Dragomir are dreptate. Și că Sebastian Ghiță are dreptate. Și că Dan Andronic are dreptate. Realitatea TV a fost preluată de sistemul ocult exact după schemele descrise de aceÈ™tia. Patroni strânÈ™i cu uÈ™a, fantoma insolvenței arătată ultimilor partizani din interior È™i, în final, târgul slabilor de înger (paraÈ™utați din afară) cu diavolul. (mai mult…)
Ehe… Generalul Coldea nu e nici pe departe atat de deÈ™tept pe cat se spune!
 Se crease o legendă în legătură cu fostul È™ef operativ al SRI, generalul Florian Coldea: cum că ar avea o inteligență mult peste medie. Nu puțini dintre cei care interacționaseră nemijlocit cu el spuneau asta, obligându-ne, într-un fel, să-i credem pe cuvânt din moment ce prea multe elemente concrete cu care să decidem singuri asupra IQ-ului său nu prea ni se furnizaseră de-a lungul timpului. O altă legendă spune, însă, că îți poți da seama cum este cineva cu adevărat analizându-i reacțiile în momentele dificile. Or, având în vedere dezvăluirile de ultimă oră ale colonelului Dragomir (È™i nu numai), putem accepta că domnul Florian Coldea trece, în prezent, printr-un moment dificil. Confruntând cele două legende, cu ajutorul interviului pe care Florian Coldea l-a dat ieri, am ajuns la concluzia din titlu: generalul Coldea nu e nici pe departe atat de deÈ™tept pe cat se spune! În primul rând pentru…
Războiul nesimtirii cu evidentele
 Mergi pe stradă, nori negri È™i agitați acoperă oraÈ™ul, eÈ™ti îngrijorat că ți-ai uitat geamurile deschise la casă, când se-apropie de tine unul È™i-ți spune: ce cer senin, ce vreme frumoasă! Îl priveÈ™ti înțepat pentru gluma deplasată, dar îți dai seama că omul nu glumeÈ™te. Chiar vrea, în ciuda evidențelor, să te convingă că soarele străluceÈ™te deasupra ta. (mai mult…)
Avantajele si dezavantajele tacerii lui Klaus Iohannis
 Un conducător germanic intr-o țară balcanică reprezintă o formă de altoire ce poate aduce binefaceri dar, în egală măsură, È™i primejdii. Noi românii, ne place sau nu, suntem balcanici. Iar balcanismul nu este o glumă ce poate fi desființată printr-o încruntare severă ci o stare de spirit profund impregnată în fibra națională. George Călinescu definea balcanismul în literatură astfel: "un amestec gras de expresii măscărioase, de impulsuri lascive, de conștiință a unei identități aventuroase și tulburi, totul purificat și văzut mai de sus de o inteligență superioară". Extinzând această definiție la nivel de comportament social, balcanismul capătă accente peiorative căci este asociat cu mahalagismul, cu frivolitatea, cu superficialitatea, cu dezordinea, cu trecerea la optativ a multora dintre valorile morale cum ar fi punctualitatea ori respectarea cuvântului dat. (mai mult…)
Operatiunea „žDebarcarea lui Kovesi” beneficiaza, acum, de un centru de comanda unica
 Binomul SRI "“ DNA era deja constituit È™i funcționa eficient în momentul preluării preÈ™edinției României de către Klaus Iohannis. El, însă, binomul, era la acel moment tricefal. Dezvăluiri recente ("žsufrageria lui Oprea", interviul cu Daniel Dragomir, ultimele declarații ale lui Liviu Dragnea) confirmă că, pe lângă mult mediatizații Florian Coldea È™i Laura Kovesi, un rol esențial (poate cel de lider maxim) în conducerea binomului îl avea, în ianuarie 2015, George Maior. (mai mult…)
A inceput „žstagiunea de toamna”
 M-am întors la preocupările zilnice după o ultimă (până la Crăciun) săptămână de vacanță din acest an. Când te îndepărtezi de un loc suficient de mult cât să nu te mai ajungă rumorile lui, când, în plus, noua destinație È™tie să-ți distragă atenția cu frivolități benigne, care-ți pun la încercare rămăÈ™ițe de tinerețe È™i de entuziasm pe care le credeai epuizate, revenirea acasă te surprinde prin culori. Ca È™i cum ai purta la ochi niÈ™te ochelari de soare care, pe lângă faptul că estompează stridențele luminii crude, adaugă È™i un fond cromatic al readaptării, în care toate par altfel decât le lăsasei. Mai puțin colțuroase, mai puțin grave, mai puțin importante în valoare absolută. (mai mult…)