Criza ocultismului politic
 Există idei È™i descoperiri care, la un moment dat, pot da lumea peste cap. Lumea fizică, lumea politică, lumea artistică, lumea medicală, lumea interioară sau exterioară a cuiva, a unui popor, a planetei. Aici se amestecă uÈ™or micul cu marele, cuanta cu cosmosul, iar răsturnarea, la orice scară s-ar produce, înseamnă întrarea într-o nouă regulă. (mai mult…)
Scrisoarea lui Rudolph Giuliani – un „žghinion” naucitor pentru Klaus Iohannis
 Uneori, mici detalii aproape de neidentificat la momentul apariției lor devoalează pasionaților de criptografie istorică, insistenți în a le studia È™i interpreta, secvențe memorabile din viitor. (mai mult…)
Cu mortii la inaintare
 Probabil ține de teoria lucrului bine facut! Generarea È™i apoi exploatarea emoției. Ne-a spus-o însuÈ™i preÈ™edintele taciturn într-un acces de locvacitate. Cu o grimasă cinică È™i cu o voce deloc emoționată. Într-o lume atât de îndrăgostită de viață, moartea impresionează mai mut decât iubirea ori naÈ™terea ori alte încercări umane. Deci să generăm emoție prin morți. Iată o idee frumoasă È™i liberă. (mai mult…)
Noroc, inca o data, cu femeia romana
 Când Dumnezeu a plămădit poporul român, nu È™tiu din ce calcul divin a ales să stratifice compoziția plămezii: virtuțile înalte sus, sămânța de păcat È™i discordie jos, iar la mijloc mămăliga laÈ™ității, a trădării È™i a stuchirii prin strungăreață. Apoi a zis: pe femeia română o fac din tăriile de la extremități, să fie superlativă în bine sau în rău, iar pe bărbatul român îl fac din terciul din mijloc, să fie mediocru, moale È™i grobian. (mai mult…)
Dileala care pute
 RecunoaÈ™tem carnea stricată, ouăle stricate, mortăciunile, după duhoare. AÈ™a s-a gândit natura să ne protejeze de relele putrefacției: dându-ne mirosul. Dacă treci prin apropierea unei pisici moarte nu trebuie neapărat să-i vezi hoitul ca să È™tii că zace, în descompunere, prin preajmă. Te izbeÈ™te putoarea ei, uneori până la vomă, È™i te îmbrânceÈ™te pe trotuarul de vizavi ca să nu-ți întoarcă mațele pe dos. (mai mult…)
Klaus, padurea, muia si evreii
 Motto: Eu cred că un neamț lăsat într-o pădure unde n-ar fi scris pe fiece copac "la dreapta", "la stânga", "în sus", "în jos", "interzis" etc. s-ar rătăci. George Călinescu "žDouă civilizații" 1938 "žOrdinea e chestiune de rasă" - spunea, în acelaÈ™i articol citat în Motto, George Călinescu. O chestiune de rasă È™i nu de civilizație. Poți fi tu ordonat, adică neamț, până la robotizare. Asta nu înseamnă, nicidecum, că eÈ™ti È™i civilizat. Absolut deloc! (mai mult…)
Cazul Black Cube – culise. Sau cum poate fi invins un stat mafiot
 Când au semnat contractul cu misteriosul (pentru noi) ordonator al misiunii din România, capii Black Cube erau complet edificați asupra complexității războiului în care se implică. Ei È™tiau că nu se vor lupta cu o singură persoană, fie ea È™i È™efa DNA, ci cu un întreg sistem ocult pe care însuÈ™i Traian Băsescu, părintele său, avea să-l numească "žstat mafiot". (mai mult…)
O saptamana fara „žinevitabilul cotidian”
 Constat că scurtele reprize de vacanță, cu decuplare totală de la turbulența politicii de zi cu zi, sunt excelente terapii de calmare, de calibrare È™i de obiectivare. De fapt, turbulența la care mă refer nu este atât una exterioară nouă, precum canicula ori ploile diluviene, ci mai degrabă un fel de reacție chimică în interiorul fiecăruia dintre noi, pe care o putem ține latentă ori o putem amorsa în funcție de "žaburii" afectivi pe care îi emitem la ciocnirea cu evenimente considerate de neevitat. (mai mult…)
Schimbarea ca un transplant
 Un atribut al tinereții este nerăbdarea. Dezvoltarea unei culturi temeinice, construirea pas cu pas a unei cariere de succes, aprofundarea cu răbdare È™i liber arbitru a unor teme controversate, acribia în informare È™i documentare, toate acestea necesită timp, uneori ani buni din viată. Pentru mulți dintre tinerii de azi, prețul "žnu se face". E prea mare. Timpul se contractă, trebuie aplicat un antidot. (mai mult…)
Monica Macovei – travestiul diavolului
 Nu cred că există perioadă mai neagră în istoria modernă a României decât aceea începută în mandatul lui Traian Băsescu È™i incă neterminată. Dintr-o defecțiune de GPS sau poate dintr-un infernal, în anul 2005 diavolul a hotărât să se  întruchipeze într-un român. Ubicuu cum îl È™tim, el avea replici prin multe gheene ale planetei, dar, la BucureÈ™ti, el a încercat să-È™i ascundă sluțenia (fizică È™i de caracter) sub masca unui dictator lăcrimos, chinuit de democrație. Cu numele de scenă Traian. Și a mai avut, cu această ocazie, o idee năstruÈ™nică, inspirată de feminismul militant: să facă È™i un dublu femeiesc acestui titular de rol. A botezat-o Monica, pentru poporul spectator. (mai mult…)