La o cafea cu musafirii de pe blog (1)
CROCHIUL DE MARTI Am primit, zilele trecute, următorul mesaj de la Aa. Era o reacție la comentariul meu "Să nu confundăm spiritul de luptă cu ura" postat la articolul lui Andrei Pleșu publicat in Adevarul din 01 dec. 2010 sub titlul " Ura ca mod de viata". Acest articol poate fi citit accesand linkul (mai mult…)
Topul nesimțirii
Sunt derutat. De vreo două săptămâni tot îmi propun să evidențiez cea mai nesimțită declarație făcută recent de un politician din România și mereu sunt obligat să revizuiesc ordinea la vârful clasamentului din cauza câte unui "new entry". O fi criza, o fi apropierea vacanței de iarnă, o fi impresia că dacă poporul ăsta este tăcut trebuie să fie și prost? Nu știu. Cert este că dacă mai amân mult declararea câștigătorului s-ar putea să se întâmple ca la ciclism, când etapa este câștigată la fotografie și un intreg pluton este declarat sosit în același timp cu învingătorul. (mai mult…)
Forumurile „“ o formă de terapie a străzii (2)
O altă terapie din rețetarul străzii se referă la înlocuirea mesajelor generaliste, generalizante și soporifice cu mesaje aplicate, la subiect, capabile a molesta răul și a-i supune oprobriului pe autorii săi. Nu neg, Doamne ferește, rolul și frumusețea eseisticii ca specie literară. Consider însă că în spațiul publicisticii socio "“ politice, în subsolul căreia se plasează cel mai adesea producțiile forumiștilor, a combate prin texte erudite, abstracte, în care singurele nume proprii sunt ale clasicilor citați, este sau o formă de evazionism intelectual sau o formă egoistă de a epata. (mai mult…)
Forumurile „“ o formă de terapie a străzii
Revista Presei de sambata Peste un anumit nivel de realizare, oamenilor nu le mai place să fie confundați cu strada. În general strada înseamnă pentru ei procentul ăla mare, uniformizant, al celor pe care nu-i remarcă nimeni ca personalități. Mulți cred că ieșirea din anonimatul străzii înseamnă decuplarea de problemele acesteia, aderarea la noi proiecte de realitate, unele extrem de exclusiviste și chiar imorale, cu sisteme de valori și unități de măsură create special. (mai mult…)
Mircea Cărtărescu și sentimentul patriotic
(Acest comentariu a fost postat la editorialul lui Mircea Cartarescu din EVZ din 03 dec. 2010, intitulat " Despre ura noastra de sine", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Incredibil cum poate Mircea Cărtărescu să-și rateze mesajele și să-și compromită credibilitatea pe ultima sută de metri a articolelor sale. Aș fi fost de acord cu aproape tot ce-a scris în editorialul de azi, dacă ar fi lipsit ultimul paragraf. Care, precum o criză de isterie izbucnită din senin, ne-a luminat crispându-ne (dacă mai era nevoie) că nu avem de-a face cu un scriitor ci cu un propagandist, că nu ascultăm un povestitor obiectiv ci un pacient cu nervii corzi de ghitară bas. (mai mult…)
Polemici, episodul II (în loc de editorialul de joi)
Comentariul meu "Despre vechea Dilemă (mai nou Veche)", publicat sâmbăta trecută pe acest blog, a fost postat și în forumul editorialului lui Andrei Pleșu din Dilema Veche intitulat "Politică de cadre". Am fost surprins să constat că am iscat o polemică aprinsă, din care am prezentat episodul Radu Botta în postarea "Forumurile ca platformă de socializare". Ulterior acestui episod a mai apărut un combatant, domnul GOE, foarte supărat că l-am atacat pe idolul său Sever Voinescu și vituperant la adresa lui Șerban Foarță. Deși era clar că, după cum scrie și cu astfel de gusturi, domnul Goe evoluează în liga a II-a, i-am dat totuși un răspuns la care domnia sa, inevitabil, mi-a răspuns. (mai mult…)
Să nu confundăm spiritul de luptă cu ura
(Comentariu postat la articolul publicat de Andre Plesu in Adevarul din 01 dec. 2010 sub titlul " Ura ca mod de viata". Acest articol poate fi citit accesand linkul ) "Răutatea" arătată de Nadal înaintea și în timpul partidelor decisive o fi ură? Ritualul Haka făcut de All Blacks în deschiderea fiecărui meci o fi ură? Cărarea de pumni adversarului într-o gală de box o fi ură? Apăsarea pe trăgaci a războinicului, în timpul asaltului, o fi ură? Trebuie să acceptăm că există oameni, mulți puțini în funcție de vremuri și cromozomi, care-și trăiesc viața ca pe o permanentă luptă. Pentru că așa aleg ei sau obligați. Cum au fost unii dintre noi, neîmpăcații,  pe vremea comunismului, cum sunt părinții de copii handicapați sau canceroșii ce nu acceptă să se resemneze cu o sentință dată la beție de destin. Cum sunt marii performeri din arenele talentului. Domnul Pleșu, sedus de…
Forumurile ca platformă de socializare
Trăim într-o lume autistă. Transferarea tot mai mult în virtual a necesităților noastre curente (învățatul, distratul, comunicatul, aprovizionatul etc.), ne-a făcut să ne retragem în noi înșine nepermis de mult pentru sănătatea funcției noastre sociale. Chiar și vociferarea pe forumuri este una perversă atunci când mesajele se încrucișează sterp, emise cu univocă și frenetică disperare, fără confirmare de recepție și fără răspuns. Sunt insă situații când din deșertul destinațiilor mesajelor noastre vane se întrupează interlocutorul. Atunci parcă îți ieși din pielea izolării tale ermetice și, pe durata unei conversații, guști din nou bucuria exteriorului populat. Mi se întâmplă asta ori de câte ori primesc răspunsuri care mă incită la răspuns. În Revista Presei de sâmbătă am comentat, cu o nostalgie amară pe alocuri, evoluția unei publicații postrevoluționare de care am fost extrem de atașat mulți ani. Articolul meu, intitulat " Despre vechea Dilemă (mai nou Veche)" a fost postat și…
Un lider pentru un partid malformat
(Acest comentariu a fost postat la articolul din EVZ al Ioanei Lupea, intitulat " Cine-l va înlocui pe Boc la șefia PDL?", articol ce poate fi citit accesând linkul ) Istoria ne învață că partidele care au născut dictatori au dispărut odată cu aceștia. E de așteptat să fie și soarta PDL, după ce bateriile lui Traian Băsescu se vor fi descărcat complet. Până atunci însă TB este încă la butoane, jucăuș, așa că nu ar fi realist să ne inchipuim că se va ține sau va putea fi ținut departe de decizia privind alegerea noului șef al PDL. Deși nu pare a fi evident tuturor, miza acestor alegeri este una crucială pentru TB. Cei care cred în povestioarele sale cu o retragere completă din viața politică după terminarea celui de-al doilea mandat, ar trebui întărcați. La câți dușmani și-a făcut, la câte amprente a lăsat pe clanțele gri ale…
Războiul UDMR „“ cu copiii în prima linie
Intr-un articol scris săptămâna trecută (pe care îl puteti citi integral pe acest blog) și intitulat "Gulaș picant cu mămăligă românească" subliniam, apropo de luptele pe marginea Legii Educației: "S-a întâlnit perfidia cu lăcomia. Pe de o parte aroganța graseiată și zâmbetele subțiri ale UDMR-iștilor, pe de alta disponibilitatea pentru orice potlogărie și privirile hulpave ale PDL-iștilor". Iar, mai departe, sugeram: "Opoziția, dacă nu vrea să se livreze pe post de gaj în acest rușinos troc, are obligația de a face un gest net de delimitare. Care gest, după părerea mea, ar trebui să fie anunțul ferm al deciziei de eliminare imediată a UDMR din orice proiect de alianță sau parteneriat politic pentru următoarea "stagiune", post "“ PDL". Cu un tupeu fără margini, cei care se reped să-mi preia ideea sunt UDMR-iștii care, prin vocea lui Marko Bela, atacă primii opoziția: "nu mai colaborăm fără Legea Educației!". Și continuă, cu…