Scorul acestui articol
[Total: 16 voturi. Media: 4.3]

Eu sunt mai mult pe clasic. Nu-mi plac schimbările bruşte făcute de apucaţi şi de scoşi din pălărie. Mă sperie reformele radicale puse la cale de hăulitori gen USR, AUR, SOS.

Ţara nu-i un stadion în care poporul huiduie din tribune şi conducătorii bat mingea aiurea pe gazon. Fără arbitri, fără antrenori, fără vreo idee de joc, dându-şi la gioale pe unde apucă, după echipamente, şi tăvălindu-se apoi în chinuri actoriceşti, ca înecaţii din care nu se mai vede decât o mână agitându-se bezmetic la suprafaţa apei.

Sunt ceva ani de când politica noastră a început să fie pervertită din laboratoare. Nişte “alchimişti” ai unor versiuni paralele de putere (stat paralel?) s-au gândit să creeze partidul de eprubetă cu care să facă jocurile politice după bunul lor plac.

Primul lor astfel de produs, prototipul aruncat pe piaţa alegerilor în 2016, a fost USR. Poreclit la vremea respectivă “partidul de la pădure”. Cunoscătorii ştiu de ce!

Apoi, în 2020, laboranţii au scos un model perfecţionat, cu tracţiune dublă: AUR. Acesta a fost gândit să ia la remorcă nu doar diaspora, precum USR, ci şi masa naţionaliştilor – suveranişti în care mocnea jarul înflăcărării antisistem.

Când toate scorurile din sondaje indicau că în 2024 AUR va prinde podiumul, la concurenţă cu PSD şi PNL, marea surpriză a alegerilor a venit din alte laboratoare decât până atunci, din laboratoarele Tik-Tok.

Călin Georgescu, în doar două săptămâni de campanie, a spulberat tot. RESET!

***

Cala două partide româneşti tradiţionale (în sensul că s-au constituit după reţetele clasice şi nu prin inseminări artificiale) PSD şi PNL sunt, în prezent, la pământ. Cu cât se agită mai tare să rămână în prim – plan sub forma unei alianţe pro-europene cu atât se scufundă mai adânc în nisipurile mişcătoare ale contraperformanţei lor din alegerile recente. Par ca nişte moşnegi care au venit la o cursă de 100m plat în baston.

Mie îmi pare rău pentru ele, cu toate limitele şi greşelile lor, dar şi mai rău îmi pare pentru cei care le-au votat şi acum nu mai ştiu ce să înţeleagă. PSD şi PNL mai pot colabora? Mai pot face o echipă care să ţină ţara pe linia de plutire?

După certurile din ultimele zile se pare că nu. Diabolizarea PSD (în ciuda faptului că PSD este singurul partid social care chiar a făcut ceva concret pentru sărmanii României) a devenit sport naţional. E o adevărată competiţie între liderii celorlalte partide de a găsi calificative cât mai infamatoare la adresa lui Ciolacu & co.

În aceste condiţii Marcel Ciolacu a luat ieri singura decizie şi corectă pentru ţară şi salvatoare pentru PSD şi anume retragerea partidului său din coaliţia pregătită pentru guvernare de către PSD – PNL – UDMR.

Totul e să poată menţine această decizie, să nu cedeze presiunilor (unii vorbesc de şantaj) de a se răzgândi. Căci, fără PSD, nicio construcţie politică nu va putea genera un guvern stabil. Doar în aceste condiţii vom putea vedea exact care este oferta practică (nu gargara) de guvernare a celorlalţi.

De ce ieşirea de la guvernare a PSD ar fi o decizie corectă pentru ţară? Pentru că, evident, ţara este dominată în acest moment de emoţia revoluţionară numita Călin Georgescu. Oricine i s-ar opune acestuia ar fi privit ca un antirevoluţionar, deci ca un inamic al ultimei şanse de salvare de la colapsul economic.

Retragerea PSD din orice coaliţie cu partide care îşi fac platformă din denigrarea sa este singura mişcare care poate salva PSD de la disoluţie. Intrarea PSD la guvernare în această turbulenţă politică soră cu disperarea (mai ales dând ca prim – ministru un Ciolacu umilit la ultimele alegeri prezidenţiale) ar fi sinucidere curată.

Eu, şi cred că mai sunt vreo 2 – 3 prin ţară, nu îmi doresc ca PSD şi PNL să dispară. Şi mă îngrijorează ideea că ţara ar putea să ajungă în întregime pe mâna unor descreieraţi care sunt azi la modă. Dar ca PSD şi PNL să supravieţuiască trebuie să înţeleagă şi să accepte că, organic, sunt nişte partide siameze. Chiar dacă, uneori, îl resimt pe celălalt ca pe o povară, trebuie să îşi asume purtarea acestei poveri. Toate au un preţ. Inclusiv supravieţuirea.

AUR a zis că vrea la guvernare. Inclusiv USR şi SOS în anumite condiţii. Iată o experienţă de încercat. Când ai trei astfel de partide care au in comun scoaterea furcilor la vedere imediat ce nu le convine ceva, o variantă poate fi ca, pentru un timp, să le dai cuvântul. Poate că ele au dreptate şi noi ne înşelăm.

Adeseori soluţia cea mai solidă de vindecare este trecerea prin boală.

Ea a mai fost încercată odată de cuplul Iohannis – PNL, prin cooptarea la guvernare a USR. Rezultatele au fost cele ştiute, cu binemeritata prăbuşire a USR de la 20% la 8%.

Având în vedere că uneori istoria se repetă, eu zic să mai ascultăm odată de înţelepciunea populară care ne învaţă că fiecare pasăre pe limba ei piere.

La situaţii speciale, soluţii speciale!

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2024/12/AUR-USR.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2024/12/AUR-USR-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialepartide de eprubeta,PSD iese din alianta,PSD in opozitie,USR si AUR facute in laboratorEu sunt mai mult pe clasic. Nu-mi plac schimbările bruşte făcute de apucaţi şi de scoşi din pălărie. Mă sperie reformele radicale puse la cale de hăulitori gen USR, AUR, SOS. Ţara nu-i un stadion în care poporul huiduie din tribune şi conducătorii bat mingea aiurea pe gazon. Fără arbitri,...Blog politic si polemic