Boli și medici. Pacientul nu contează!
A fost odată o fată frumoasă.
Părul bogat îi curgea pe umeri ca Dunărea, ochii fascinau, albaștri și adânci ca Marea Neagră, formele balansau de-a nordul și sudul taliei, de-a estul și vestul trupului, semețe și arcuite ca lanțul munților Carpați.
Avusese o adolescență tristă, într-un orfelinat ca un lagăr, uniformizant, condus de legile fricii și închinării la un idol gângav.
Când orfelinatul s-a desființat, toți s-au bulucit s-o seducă. I-au administrat vaccinuri împotriva spaimelor trecutului, i-au pus la dispoziție stiliști să-i înlocuiască demodata sfiiciune cu liniile îndrăznețe ale emancipării. Generalii imperiului i-au deschis cu morgă porțile garnizoanei și au poftit-o direct în paturile lor de campanie, dându-i de înțeles că n-are a se fandosi din moment ce va fi tratată ca și nevestele lor din stirpea licuricilor mari. A fost invitată la balul familiei continentului la periferia căruia fusese descoperită și, în final, a fost chiar adoptată de această familie, Â pentru că avea sânge proaspăt și promitea copii vrednici să preia muncile grele ale casei.
Ani de viață liniștiți și promițători s-au succedat, vreo 3, și eroina noastră părea că înflorește și chiar va rodi. Până când, neașteptat, paloarea, sfârșeala și tremurul fricilor de altădată au luat-o din nou in stăpânire.
Verdictul medicilor a fost unul nemilos: cancer. Au mai găsit ei și alte afecțiuni, un ulcer, o scarlatină, dar pericolul acestora devenea neînsemnat în comparație cu gravitatea bolii principale.
O tumoare a fost identificată tocmai la centrul de comadă, la creier.
Patologii prudenți au recomandat  șicanarea ei prin chimioterapie, astfel ca ciclul fazei actuale, acute, să fie lăsat să se încheie natural,  fără bruscarea organismului și așa slăbit.
Patologii radicali au cerut însă extirparea imediată a tumorii. Orice amânare, susțineau ei, poate agrava până la ireversibil situația.
Ca să se ia o decizie, a fost întrebată frumoasa dar tot mai palida suferindă: extirpare? DA sau NU? În afara celulelor din zona afectată, toate celelalte celule, de 10 ori mai numeroase, au semnat încuviințarea pentru DA, Â înflăcărate de speranța vindecării.
Dar nici tumoarea nu putea sta pe loc. Când te-ai înstăpânit pe așa minunăție de creier, cum să te dai extirpată fără să apuci a te realiza deplin prin niște metastaze care te-ar face inexpugnabilă?
Așadar, a apelat la o comisie de medici străini și la una de medici români, toți aleși pe sprânceană.
-Vreți să mă operați? – i-a întrebat tumoarea pe medicii străini. Treaba voastră! Dar nu uitati că tot voi ați asigurat-o medical pe pacientă, deci nu veți câștiga niciun sfanț din tot efortul ăsta. Dimpotrivă, veți plăti: Â spitalizare, convalescență, complicații (ha ha, Doamne ajută). Sunteți conștienți de costuri? Asta vă trebuie acum, în plină criză mondială?
În fața unei astfel de perspective, comisia internațională de medici a decis cu excedent de voturi să ceară tratament ambulatoriu pentru pacientă și sancțiuni disciplinare pentru iresponsabilii patologi radicali.
Comisia națională a fost chiar mai inventivă. Medici autohtoni de notorietate, C.T.P., A.P. și alte asemenea acronime de vraci cu rubrică, s-au pronunțat public, repetat și vehement, pentru tratarea cu prioritate (și, de ce nu, chiar exclusiv) a ulcerului și a scarlatinei. Cât despre tumoarea asta ÎNCÄ‚PÄ‚Å¢ANATÄ‚, mai bine să fie lăsată în pace. Ceea ce dânșii chiar și fac. Critică pe unde apucă imaturitatea scarlatinei, găoșenia ulcerului, dar nu mai scot o vorbă despre  letalitatea cancerului. Dacă-i ia si pe ei în vizor? Oare nu a înțeles toată lumea că, pe principiul acțiunii și reacțiunii, cu cât îl zgândărești mai mult cu atât devine mai amenințător?
Povestea frumoasei fete a acestei istorisiri (a doua noastră mamă, sper c-ai priceput), este încă în derulare. Dar cu fiecare zi ițele tramei ei ne conduc spre o dramă.
Istoria se repetă. O națiune care are propria ei familie, este încă o dată tratată ca si cum ar fi orfană.
Adică este încredințată spre îngrijire nu celor mulți din același pământ cu ea și care îi vor binele ci propriului ei cancer.
https://www.conteledesaintgermain.ro/boli-si-medici-pacientul-nu-conteaza/07-09-2012EditorialeAP,cancer,CTP,Dunarea,istoria se repeta,Marea neagra,metastaza,muntii CarpatiA fost odată o fată frumoasă. Părul bogat îi curgea pe umeri ca Dunărea, ochii fascinau, albaștri și adânci ca Marea Neagră, formele balansau de-a nordul și sudul taliei, de-a estul și vestul trupului, semețe și arcuite ca lanțul munților Carpați. Avusese o adolescență tristă, într-un orfelinat ca un lagăr, uniformizant,...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Ce tristete.
Decât sa ma gândesc la analogii aiurea, daca Ro are „cancer” si „seduceri” mai bine încerc sa fac eu, putin, dar ce trebuie.
Treaba oricui daca se considera „pulime”, eu nu. Eu platesc taxe, nu dau si nu iau spaga, nu semnez cu stânga contractul pe care-l cumpar cu dreapta. Si da, deschid gura când vad ca se întâmpla porcarii. La servici sau „la bloc”.
Puterea nu „se ia”, ci „se da de pomana”.
SALUTARI DIN ABSURDISTAN sau SASE MOTIVE PENTRU CARE REFERENDUMUL DIN VARA E PERFECT VALID: http://ascutirealupteideclasa.wordpress.com/2012/09/09/salutari-din-absurdistan-sau-sase-motive-pentru-care-referendumul-din-vara-e-perfect-valid/.
Conte,
Frumoasa parabola, dar nu sunt de acord cu morala. Daca in dec 2009 mai vreo 250 000 de cetateni romani isi schimbau optiunile in favoarea lui Geoana, acum aveam alt meserias la Cotorceni. Daca la referendum se mai prezentau inca 700 000 de oameni, acum lucrurile aratau altfel. Mai conteaza si pulimea, desi nu atat de mult pe cat le place criptodemocratilor sa sustina.
In al doilea rand, da, prestatia UE este ingrijoratoare. Insa la nivel de entitate politica, UE nu exista. Sunt niste state si o birocratie, care isi apara interesele, si si le-au aparat intotdeauna. Noi ne dam la gioale unii altora, ei isi apara interesele, ceea ce este de invatat!
Europa nu insemna mitologia Bruxelesului, Europa insemana niste state foarte performante al caror exemplu trebuie sa il urmam. Germania este un caz foarte bun, toate partidele sunt consecvente si aliniate in jurul interesul economiei Germaniei, ceea ce este un exemplu excelent!
Poate domana Zoe Petre, acum ca tot a fost expusa in public de Dl Plesu ca mogul cultural, in pur stil comunist, ne spune ceva de afacerea Stroussberg, cum voia Maniu independent Transilvaniei, cum a fost cu ofensiva de la Prunaru si alte chestii „¦
Prea ne uităm la alții,vrem să-i copiem,dar nu ne uităm la noi înșine,buni-răi cum om fi.Și parcă,din ce în ce mai cert,”Doina” eminesciană este tot mai actuală:
„Cine-au îndragit strainii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.”
Fiindcă ce este UE?Este o uniune cvasi-economică,fără forță politică,juridică și miltară,este o construcție de laborator care să protejeze „marile democrații” europene în dauna „noilor democrații” și a altor națiuni(Rusia,Africa,Asia,etc).
Nu cred că UE va rezista fiindcă,în lupta dintre național și global,statele „europene” NU vor putea renunța la componenta „națională”.Până una-alta,fac experimente sociale pe cobai ca România.
Ar trebui să ne vedem de nevoile noastre și să nu mai „punem botu'” la abjecția acestei europe cu patru viteze(nordicii,sudicii,centrul europei și,vai,esticii)
Shared on FB!
Uite o viziune, o varianta a povestii care ar merita tradusa.
SA (NE) RADEM CU TRAIAN UNGUREANU: http://ascutirealupteideclasa.wordpress.com/2012/09/07/sa-ne-radem-cu-traian-ungureanu/.