Saracul Nicusor Dan sau cum se fura un partid
 Când Uniunea Salvați Bucureștiul a făcut un scor neașteptat de mare la alegerile locale pentru Primăria Capitalei am apreciat ciudățenia ca fiind una benefică. Societatea civilă prindea glas nu la comandă superioară ci din propria ei devenire. Mi se părea că ne maturizăm ca popor. (mai mult…)
Elena Udrea, Traian Basescu si viitorul presedinte al Romaniei
 Elena Udrea a făcut zilele trecute un gest neobiÈ™nuit: a acordat un interviu Antenei 3. Pentru cei care-È™i închipuie că astfel de miÈ™cări ar putea fi întâmplătoare, mai adaug ceva: doamna Udrea a început acel interviu prin a confirma existența culoarelor din justiție (despre care a vorbit întâi Daniel Dragomir È™i mai apoi mulți alții) È™i faptul că pe un asemenea culoar a fost împins însuÈ™i Dan Voiculescu atunci când a fost încarcerat. Probabil că astfel a înțeles domnia sa să-È™i deschidă calea spre televiziunea de È™tiri cu audiența cea mai mare, să-È™i maximizeze impactul unui ultim asalt de a-È™i salva libertatea, înainte de verdictul (verdictele) ICCJ. (mai mult…)
Cum devin eu solidar cu marii banditi ai tarii
 Prima oară mi s-a întâmplat cu Elena Udrea. Apoi cu Traian Băsescu. Azi s-a mai adăugat unul (mi-e È™i ruÈ™ine să-i scriu numele): Sorin Blejnar. S-a răcorit Blejnar pe Facebook cu următorul text: (mai mult…)
Grupul de la Cluj pune umarul la ascutirea luptei de clasa
 AÈ™a numitul "žgrup de la Cluj" reprezintă unul dintre implanturile securistice cele mai la vedere în politica românească actuală. El influențează de ani buni orientări È™i strategii ale statului român de pe poziții aÈ™a zis vizionariste. Plasat exact în plexul solar al PSD-ului, acolo unde eÈ™ecurile repetate în alegeri au durut cel mai tare, de ani buni, acest partid, grupul de la Cluj a fost constant un cal troian, o vulnerabilitate de nedepăÈ™it pentru PSD. (mai mult…)
Adevarul, tupeul si reaua credinta, sau despre maselarita cu breton
 Într-un articol anterior, mă întrebam cu trist subînțeles: "žpe mâna cui, în grija cui, e țara"? Iată azi un alt exemplu (după cel al generalului cu patru stele Gabriel Oprea), din categoria "žburuieni grele și rele" ce otrăvesc acest popor mai ceva ca mătrăguna și cucuta. (mai mult…)
Pe mana cui, in grija cui, e tara?
 Adrian Păunescu a rostit această întrebare la începutul anilor 70. La capătul unei exasperări anulând "žprudențe È™i odăjdii", în inima unui regim dominat de frig È™i întuneric, a răbufnit: "žÎn lunga È™i ploioasa noapte, deci, prin care È™i tu țara noastră treci, În noaptea marilor fărădelegi, în noaptea secolului douăzeci, Când nu Bălcescu se născu, ci noi, când nu Viteazu se născu, ci noi, Când ne trezirăm în lumină, goi, că de durere ni se umflă nara, Aflarăm că se poate întreba, de-a lungul ori de-a latul cineva: Pe mana cui, in grija cui, e tara?"  (mai mult…)
Klaus Iohannis si Laura Kovesi, propagandistii neincrederii
 A devenit un laitmotiv al gângavilor lipsiți de argumente expresia: "žtrebuie să avem încredere în instituțiile statului". Sau "žsuntem condamnați să avem încredere în ele" sau "žîn lipsa încrederii în instituțiile sale, statul de drept s-ar pulveriza". Această nerozie nu este cu nimic mai puțin demnă de dispreț decât aceea a bărbatului care după ce-È™i găseÈ™te nevasta în pat cu amantul declară pe unde apucă, È™i întrebat È™i neîntrebat: "žeu am totală încredere în ea". Să fii sănătos, cornutule, e o ruÈ™ine care te priveÈ™te numai pe tine. MândreÈ™te-te cu ea È™i pune-ți chiar un felinar roÈ™u la poartă, să afle lumea că ai devenit om de afaceri. Cât despre voi ceilalți, gângavii,  nu am de comentat decât atât: e o mare gogomănie să declari încrederea în cineva sau ceva ca obligație legală ori morală. (mai mult…)
Priveghi la PSD
 Cum nu există vii morți? Dar Liviu Dragnea? Dar Mihai Tudose? Ați văzut fețele CEX-iÈ™tilor când au ieÈ™it aseară de la È™edință? De funeralii! Ați văzut măÈ™tile de gips ale celor doi vii răposați, la declarații? Fără priză, flasce, bâjbâind abulic după salvatoarea rigor mortis. (mai mult…)
Mascarada cu pigmei pe catalige
 Teorii politico "“ elitiste vorbesc tot mai deschis în ultima vreme de una dintre limitele majore ale democrației: IQ-ul mediu modest al majorităților care ajung la putere. Se formulează, pornind de-aici, întrebarea: din moment ce o țară dispune de genii (sau, mai moderat formulat, de "žminți luminate") de ce È™i-ar încredința ea destinul unor prostovani È™i nu acelor "žminți luminate"? Doar pentru că prostovanii sunt mai numeroÈ™i? (mai mult…)
Cazul Grindeanu II. Istoria se repeta?
 Până acum am avut vorbe mai degrabă bune despre premierul Tudose. Față de prima impresie, de la numire, imaginea sa a fost considerabil îmbunătățită în timp de un anume umor printre riduri È™i posomoreli È™i de o franchețe care pe mulți i-a prins pe picior greÈ™it. (mai mult…)